”Nu e doar o problemă legată de durată, din păcate e o problemă de fond, pentru că acest masterat didactic e aproape în integralitatea lui, pedagogic, didactic. Deci nu include formare de specialitate.
Obligatoriu cerem ca după trei ani de licenţă să existe o formare a studenţilor, pentru că nu e de ajuns să ştii metode de predare, dacă nu ştii conţinuturi”, spune Oana Fotache Dubălaru, decanul Facultății de Litere de la Universitatea din Bucureşti, potrivit TVR Info.
Noul masterat didactic, cu durata de un an sau un an și jumătate, care îl înlocuiește pe cel de doi ani, urmează să devină obligatoriu din anul 2029, potrivit noilor Legi ale educației, adoptate în 2023. Până atunci, universitățile și autoritățile din educație trebuie să contureze procedurile, structurile de predare și schema de credite pentru a asigura compatibilitatea cu normele naționale și europene.
Profesorii de specialitate (matematică, chimie etc.) avertizează că adoptarea modelului scurt poate duce la un corp didactic mai puțin pregătit și mai generalist.
”Dacă vrem învăţământ bun trebuie să formăm specialişti în meseriile de profesori de română, profesori de matematică, profesori de fizică, de profesori de chimie. Nu să le punem de-a valma.
Sunt deci necesare mastere de specialitate şi singura opţiune viabilă, dacă vrem să facem ceva serios, este să nu se poată intra în învăţământul liceal fără un master de specialitate”, a delcarat și Liviu Ornea, profesor de matematică la Universitatea din București.
CITEȘTE ȘI
UNATC „I.L. Caragiale” din București lansează primul Masterat de Stand-Up Comedy din România