Profesorul și formatorul Bogdan Rațiu, implicat și în comunitatea Merito, a vorbit despre practica elaborării subiectelor pe baza unor modele standardizate, susținând că acest sistem împiedică formarea reală a competențelor elevilor.
Modelele standardizate, adică subiecte identice ori foarte asemănătoare de la an la an, ar conduce la șablonare, mai ales la nivelul proceselor cognitive inferioare. Pentru gândirea critică, creativă și transferul de cunoștințe în contexte noi, nu există “rețetă”.
Profesorul susține că nu doar ministerul este de vină pentru această abordare, ci și profesorii, care au fost educați cu aceeași mentalitate șablonizată.
„Noi ne dorim foarte tare să formăm competențe. În nicio altă țară nu se formează competențele având modele de subiecte. Și fiind așa o isterie, dacă nu ai un item identic cu cel de pe model, subiectul a fost împotriva copiilor noștri. Nu e niciodată împotriva copiilor noștri.
Eu cred că mergem pe drumul bun, dar cred că e nevoie de a schimba această atitudine și a părinților și a profesorilor față de ce înseamnă modelele de subiecte. Permanent să ai siguranță, dar a avea o competență, a-ți fi dezvoltat o competență înseamnă să faci față la un transfer în orice situație și atunci, cumva, prin aceste modele pe care noi le primim, de fapt, anulăm o parte din ceea ce înseamnă formarea competențelor la elevii noștri.
Știți ce se poate șabloniza? Procesele cognitive inferioare. Doar acelea. Unui proces cognitiv superior niciodată nu vei putea să-i dai un șablon. Dacă îl lași pe elev în fața unui text liric și ceri semnificație și spui lumea textului cu propriile tale cuvinte, dacă am face un barem în care să fim foarte atenți, așa cum sunt la examenele Cambridge, de exemplu, în care știm foarte clar nivelul, tipul de cuvânt, dacă am exersa puțin altfel baremul de corectare, cred că am ajunge mult mai sus. Deci nu sunt niște schimbări totale, dar ar trebui niște nuanțe”, a precizat profesorul Bogdan Rațiu, la Radio Iași.
În privința instrumentelor de evaluare (Evaluarea Națională, Bacalaureat), Rațiu subliniază că există documente frumoase care prevăd competențele (înțelegere de text, conștiință lingvistică etc.), însă punerea în practică lasă de dorit.
„Se întâmplă, iarăși, o scurtcircuitare în momentul în care plecăm de pe ce scrie într-un document curricular și ce se întâmplă în practică. Mi se pare că în documente noi ne-am updatat. Avem cuvinte mari, frumoase, avem înțelegere de text, avem texte multimodale, avem conștiință lingvistică, conștiință matematică, deci avem toate cuvintele mari și frumoase care sunt și în spațiul occidental. Problema e cum le punem în practică.
Dacă vreau să evaluez gândirea critică, eu nu evaluez gândirea critică pe un anumit tip de item pe care știu că îl dau de 10 ani și acel item deja poate primi un șablon și rămânem în zona șabloanelor chiar dacă intenția a fost foarte bună.
Deci, dacă nu schimbăm din mers, lucrurile intră într-o rutină care nu ne face bine. Lucrurile acestea se pot distruge dacă avem curaj, dacă suntem asumați”, a mai precizat acesta pentru sursa citată mai sus.
CITEȘTE ȘI
Ministrul Educației Daniel David: „Vom avea titularizare în 2026”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
