Întâmpinarea Domnului, sărbătoare cu cruce ROȘIE. Este interzis să muncești astăzi

slujba-de-multumire-si-de-binecuvantare--in-noaptea-dintre-ani--in-toate-bisericile_08213800
Întâmpinarea Domnului, sărbătoare cu cruce ROȘIE. Este interzis să muncești astăzi/ foto: freepik.com@frimufilms
Întâmpinarea Domnului, sărbătoare cu cruce roșie pe 2 februarie, este unul dintre marile praznice împărătești ale Bisericii Ortodoxe, celebrată anual la 40 de zile după Nașterea lui Iisus Hristos.

 Această zi are o profundă semnificație religioasă și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare păstrate din generație în generație.

În Templu este întâmpinat de dreptul Simeon și de Prorocița Ana. Simeon este descris de Sfântul Luca Evanghelistul ca un om credincios, un drept care respecta rânduielile Legii Vechi, potrivit creștinortodox.

Când dreptul Simeon a întâmpinat pe Hristos și a luat în brațe pe Pruncul care este trimis de Dumnezeu să se Întrupeze, să se facă om și să devină Mântuitorul lumii, atunci a simțit bucuria împlinirii făgăduințelor făcute de Dumnezeu și a simțit eliberare interioară, duhovnicească ca răsplată a așteptării lui în rugăciune.

Dreptul Simeon a făcut și o proorocie, după cum vedem în continuarea istorisirii de la Sfântul Luca. El prevestește ceea ce avea să se întâmple cu Maica Domnului, ce avea să treacă prin sufletul ei atunci când Mântuitorul avea să pătimească pentru noi.

 „Prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi”, spune Sfântul Luca despre Dreptul Simeon că a rostit către Maica Domnului, prevestind patimile ce avea să le îndure acest Prunc și durerea pe care mama sa va trebui să o îndure.

Potrivit tradiției, bătrânul Simeon este unul dintre cei 70 de înțelepți care au tradus din limba ebraică în limba greacă Vechiul Testament, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului.

Această sărbătoare nu se referă doar la Taina Vechiului Testament și la întâlnirea dreptului Simeon cu Mântuitorul lumii, ci ea trimite și la modul și locul unde noi Îl putem întâmpina în mod real pe Dumnezeu, adică în Biserică și în rugăciune.

În ceea ce privește vechimea acestei sărbători, ea nu este foarte mare. Nu o găsim menționată în Constituțiile Apostolice și nici în „Testamentum Domini”. Prima mențiune documentară este cea din memorialul de călătorie al Pelerinei Egeria care ia parte la această sărbătoare în Ierusalim în ani 382 și 384, numind-o „Quadragesemae de ephifania”, întrucât, atunci, la Ierusalim, Nașterea Domnului se serba o dată cu Botezul Domnului.

Întâmpinarea Domnului era sărbătorită la 40 de zile după Epifanie, adică la 14 februarie. De asemenea, de la Sfântul Ioan Gură de Aur avem o omilie la sărbătoarea „curățirii Mariei”. Începând cu anul 494 este sărbătorită și la Roma înlocuind astfel vechea sărbătoarea păgână a lupercariilor închinată zeului Pan, supranumit „Lupercus”.

Tradiții și superstiții la români de Întâmpinarea Domnului

Întâmpinarea Domnului, sărbătorită pe 2 februarie (la 40 de zile de Crăciun), este cunoscută în popor ca „Ziua Ursului”. Tradițiile includ sfințirea lumânărilor pentru protecție, cinstirea ursului ca simbol al puterii, ritualuri pentru rodnicia pomilor și prognoze meteo pentru venirea primăverii.

Ziua Ursului: Se crede că ursul iese din bârlog și își vede umbra; dacă e soare și își vede umbra (se sperie și se întoarce), iarna va dura, iar dacă e noros, primăvara va veni curând.
Pomii fructiferi neroditori sunt amenințați cu securea pentru a face fructe, iar în unele zone se fac ritualuri pentru protecția vitelor.
De Întâmpinarea Domnului nu este bine să se spele haine, să se coasă sau să se facă munci grele în casă.
Se consideră că, dacă în această zi este soare, va urma o primăvară frumoasă.
Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura.
Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna.
Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduroasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare.
În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada.

CITEȘTE ȘI

Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit pe 7 ianuarie. Ce nume își celebrează astăzi onomastica
 

Ajunul Bobotezei, zi de post negru. De ce nu se spală și alte tradiții

Colindatul, una dintre cele mai vechi și mai prețuite tradiții românești. De sute de ani, în ziua de Ajun, vocile colindătorilor se aud
 
 

Raluca Panțiru este jurnalist specializat în parenting și educație. Crede că părinții au nevoie de informații clare, corecte și ușor de aplicat, iar misiunea ei este să ofere exact acest sprijin. A absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, specializarea Comunicare și Relații Publice, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Alte știri
x close