Moderatoarea Loredana Iriciuc, în emisiunea Părinți Prezenți, a discutat despre aceste comportamente cu dr. Ioana Georgescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică.
„Copilul mic nu are mecanisme foarte bine dezvoltate pentru gestionarea emoțiilor”, explică dr. Georgescu. „Creierul trece prin etape de dezvoltare, iar la diferite vârste copilul poate înțelege și gestiona emoțiile diferit. Dacă copilul are cinci-șase ani, dificultățile lui în a se adapta vor fi prezente. Dacă are peste nouă ani, devine mai ușor pentru el să-și gestioneze emoțiile, dar tot există momente în care acestea îl copleșesc”.
Mediul școlar

SURSA FOTO: freepik.com @ziganshina1985
Copilul petrece ore întregi într-un mediu structurat, cu reguli clare și așteptări precise.
Dr. Ioana Georgescu explică: „Cât timp este la școală, copilul se abține. Are teamă să nu facă impresie proastă, să nu râdă colegii sau să primească observații de la profesori. Toate acestea îl țin în control, dar cresc tensiunea internă”.
Această restricție explică de ce, odată ajuns acasă, copilul poate deveni impulsiv sau agresiv. Este mediul în care se simte confortabil să exprime emoțiile reținute pe parcursul zilei.
Impulsivitatea acasă
Dr. Georgescu spune că impulsivitatea nu este un semn că ceva nu este în regulă cu copilul: „În momentul în care ajunge acasă și se relaxează, totul refulează. Acolo este un mediu în care el se simte confortabil să își exprime emoțiile, și atunci poate să devină impulsiv sau agresiv”.
Practic, comportamentul acasă reflectă acumularea tensiunii emoționale de la școală, unde copilul a trebuit să se controleze constant.
Fenomenul regresiei: copilul care „revine în timp”

SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Există și fenomenul regresia. Copilul începe să se bâlbâie, scrie ca la grădiniță sau își pierde temporar abilități noi.
Dr. Georgescu explică: „Regresia apare atunci când stresul este foarte intens. Dacă realitatea copilului este paralizantă sau nu o poate suporta, apare un mecanism psihologic de adaptare. Copilul revine la comportamente sau gândire care îi erau potrivite la un anumit stadiu de dezvoltare. De exemplu, un copil poate cere mai multă prezență a părinților sau poate scrie mai urât”.
Acesta este un mecanism de protecție. Copilul se agață de comportamente care anterior l-au ajutat să se simtă în siguranță sau să gestioneze situații dificile: „Deci, te reîntorci la un stadiu, copilul se agață, să zicem, de niște comportamente care anterior l-au ajutat să supraviețuiască sau care l-au ajutat să se simtă confortabil să se compenseze”, adaugă specialista.
Stadiile de dezvoltare și capacitatea de adaptare
Dr. Georgescu subliniază că abilitatea de a gestiona emoțiile se dezvoltă în timp:
La 5-6 ani, copilul are dificultăți mari în adaptare și control emoțional.
La peste 9 ani, copilul începe să gestioneze mai bine emoțiile, dar poate fi tot copleșit de stres intens.
Regresia sau impulsivitatea apare atunci când stresul depășește capacitatea copilului de a face față. Este un fenomen normal și trecător dacă copilul primește sprijin adecvat.
Cum se manifestă regresia
Exemple concrete, conform dr. Ioana Georgescu:
Copilul cere să fie ținut de mână mai des.
Scrie mai urât sau face greșeli de ortografie pe care nu le făcea înainte.
Revine la comportamente sau gândire dintr-un stadiu anterior de dezvoltare.
„Este un mecanism de adaptare care ar trebui să treacă destul de rapid, dacă copilul nu are o vulnerabilitate crescută sau anxietate suplimentară”, explică Dr. Georgescu.