„Sindromul macului înalt” - când copiii cu înaltă capacitate sunt pedepsiți pentru că excelează

Data actualizării: | Data publicării:
Raluca Panțiru
Autorul articolului: Raluca Panțiru
FOTO: freepik.com @intanyusufwafa
FOTO: freepik.com @intanyusufwafa

Mulți copii talentați sau cu abilități speciale se confruntă cu o tensiune pe care puțini o observă: pe de o parte, reușesc să iasă în evidență; pe de alta, sunt încurajați, explicit sau implicit, să nu fie „prea buni”, să nu iasă din tipar. 



În lumea anglo-spaniolă, acest fenomen este descris uneori ca el síndrome de la amapola alta (macul înalt), imaginea macului care crește mai sus decât celelalte în câmp, vizibil, nervos, supus vântului.

 

Ce este „sindromul macului înalt”

Nu este un diagnostic oficial, dar este o metaforă utilă pentru copilul care iese în evidență - academic, social sau emoțional - și care, din cauza asta, poate simți presiune, gelozie din partea colegilor sau a mediului, așteptări mari din partea familiei sau a școlii. 

Copilul cu înaltă capacitate poate ea / el să prefere să nu atragă atenția, să reducă performanța, să se cenzureze pentru a nu se simți diferit sau pentru a nu provoca resentimente. 

Studiile și efectele

Un studiu (Ronksley-Pavia, Grootenboer și Pendergast, 2019) care a lucrat cu copii cu dubla excepționalitate(abilități deosebite + alte dificultăți) a arătat cum acești copii percep diferența față de ceilalți, simt că trebuie să se conformeze, să minimizeze anumite talente pentru a nu fi etichetați. 

Un studiu mai recent (Helsper, 2025) indică că elevii foarte buni din școli de performanță au risc crescut de anxietate și stres, și că bunăstarea lor emoțională depinde mult de sprijinul pe care îl primesc. 

 

De ce apare acest fenomen

Compararea socială: Copiii se compară între ei, iar cei care excelează pot fi priviți ca „nefirești”, „prea perfecți”, ceea ce provoacă reacții ambivalente sau negative din partea colegilor. 

Norme de modestie sau egalitarism - În unele medii familiale sau școlare se pune accent pe „nu ieși în evidență”, pe faptul că toți ar trebui să fie la fel (sau cât mai asemănători). Acest lucru poate descuraja exprimarea totală a abilităților. 

Presiunea auto-impusă - Copilul care știe că îi așteaptă performanță mare poate trăi cu frica de a dezamăgi, de a nu fi la nivelul etichetei de „copil talentat”.

Lipsa de sprijin emoțional sau educativ specializat - Prietenii, profesorii, familia pot să nu înțeleagă ce înseamnă să fii copil cu înaltă capacitate. Fără adaptări sau încurajări, copilul poate ajunge să se simtă singur sau vinovat pentru diferențele lui.

 

CITEȘTE ȘI:

Inteligența copiilor începe să apară la această vârstă, conform celor mai recente studii: „Aceste comportamente arată potențialul lor cognitiv în viitor”

Lucruri neobișnuite pe care le face copilul tău și care arată cât de inteligent este. Psihologii și experții avertizează părinții: „NU le priviți ca pe provocări!”

Ecranele și copiii: ce e mit și ce e real, potrivit specialiștilor

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.







pixel