Cercetătorii au descoperit că anumite trăsături ale părinților se asociază cu domenii cognitive diferite la copiii cu abilități înalte.
Studiul a fost publicat în Journal of Intelligence și arată că inteligența, nivelul de educație și trăsăturile de personalitate ale părinților pot influența în mod diferit performanțele cognitive ale copiilor.
Datele susțin ideea că abilitățile înalte apar prin influențe ereditare și prin factori de mediu, iar aceste influențe variază în funcție de tipul de abilitate cognitivă analizată.
Cercetările anterioare arată că nivelul de educație al părinților prezice frecvent scorul IQ al copiilor. Există însă puține date despre felul în care inteligența și personalitatea părinților se leagă de performanțele cognitive ale copiilor cu abilități înalte. Majoritatea studiilor au analizat aceste influențe separat și s-au concentrat pe scorul IQ total, nu pe domenii cognitive specifice.
Noul studiu a urmărit să afle dacă anumite caracteristici ale părinților, inclusiv abilități cognitive descrise printr-un model psihologic cunoscut și trăsături de personalitate, pot prezice punctele forte intelectuale ale copiilor cu abilități înalte.
SURSA FOTO: freepik.com @sviatkovskyi
Cercetătorii au folosit modelul Cattell Horn Carroll, un model care împarte cogniția în domenii precum înțelegerea verbală, memoria de lucru și viteza de procesare. Ei au analizat și trăsăturile de personalitate prin Modelul Big Five, care include conștiinciozitatea, agreabilitatea și deschiderea către experiențe noi.
Prin analizarea acestor variabile împreună, cercetătorii au vrut să înțeleagă cum trăsăturile părinților pot influența profilurile cognitive ale copiilor, nu doar inteligența generală.
Studiul a inclus 65 de copii cu abilități înalte cu vârste între 6 și 14 ani. Fiecare copil avea un IQ total de cel puțin 120, un nivel considerat moderat ridicat în multe ghiduri internaționale. În grup erau 21 de fete și 44 de băieți, cu o vârstă medie de aproximativ 10 ani. Abilitățile înalte au fost stabilite prin testul WISC IV, un test standardizat folosit frecvent la copii.
Acolo unde a fost posibil, ambii părinți au fost evaluați. În total, 65 de mame și 61 de tați au completat teste cognitive bazate pe WAIS IV, versiunea pentru adulți a scalei Wechsler.
Testele au acoperit cinci domenii cognitive din modelul CHC, respectiv cunoștințe verbale, raționament fluid, procesare vizuală, memorie pe termen scurt și viteză de procesare. Părinții au completat și chestionarul Big Five pentru evaluarea trăsăturilor de personalitate.
Cercetătorii au analizat patru domenii cognitive importante la copii, respectiv înțelegerea verbală, raționamentul perceptiv, memoria de lucru și viteza de procesare. Ei au folosit corelații simple și modele statistice complexe pentru a vedea cum se leagă aceste abilități de inteligența, nivelul de educație și trăsăturile de personalitate ale părinților.
Rezultatele au arătat legături specifice între trăsăturile părinților și scorurile cognitive ale copiilor. Cea mai constantă asociere a apărut între viteza de procesare a mamelor și performanțele copiilor în același domeniu.
În toate modelele statistice, viteza de procesare a mamelor a prezis cel mai bine viteza de procesare a copiilor. Acest lucru este în linie cu alte studii care arată că această abilitate poate fi influențată de factori ereditari sau de mediul și interacțiunile din familie.
Memoria pe termen scurt a taților s a asociat clar cu memoria de lucru a copiilor. Legătura a rămas semnificativă în toate analizele, ceea ce sugerează că abilitățile cognitive ale taților pot influența modul în care copiii rețin și prelucrează informații pe perioade scurte.
Educația mamelor a avut un rol mai specific. În analizele inițiale a existat o asociere cu înțelegerea verbală a copiilor. În modelele mai complexe, care au inclus și alte trăsături ale părinților, legătura cea mai puternică a fost între educația mamelor și raționamentul perceptiv al copiilor. Acest domeniu implică abilitatea de a recunoaște și folosi modele vizuale și relații abstracte.
Schimbarea sugerează că educația mamelor poate influența mai mult decât abilitățile lingvistice și poate susține dezvoltarea intelectuală generală.
Au existat și indicii că trăsăturile de personalitate au un impact, deși aceste efecte au fost mai slabe decât influențele cognitive și educaționale. Mamele cu scoruri mai mari la conștiinciozitate aveau copii cu scoruri mai bune la raționament perceptiv.
La tați, agreabilitatea s a asociat moderat cu raționamentul perceptiv în analizele inițiale și cu memoria de lucru a copiilor în modelele finale.
Rezultatele arată că personalitatea părinților poate avea un impact discret dar vizibil asupra funcționării intelectuale a copiilor, probabil prin modul în care aceasta modelează mediul emoțional și comportamental din familie.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Alte trăsături și variabile nu au fost predictori clari sau constanți. De exemplu, abilitățile verbale ale mamelor și taților nu s-au legat în mod evident de înțelegerea verbală a copiilor atunci când cercetătorii au controlat alți factori.
Majoritatea trăsăturilor de personalitate nu au arătat asocieri semnificative cu scorurile cognitive ale copiilor. Excepțiile au fost conștiinciozitatea mamelor, asociată cu raționamentul perceptiv, și agreabilitatea taților, asociată cu memoria de lucru.
O nuanță importantă a rezultat din diferențele dintre rolurile mamelor și taților. În general, trăsăturile mamelor s-au asociat mai puternic cu abilitățile verbale ale copiilor și cu viteza de procesare. Trăsăturile taților au arătat legături mai clare cu memoria de lucru.
Acest tipar poate reflecta influențe genetice și diferențe în rolurile parentale și în timpul petrecut cu copiii, deși studiul nu a investigat direct aceste explicații.
Studiul are câteva limite. Numărul participanților a fost relativ mic, iar unele familii au avut mai mulți copii în eșantion, ceea ce poate crea distorsiuni statistice. Cercetătorii au folosit metode adecvate pentru a reduce aceste efecte, dar un eșantion mai mare și mai divers ar oferi dovezi mai solide.
O altă limită a fost lipsa unui grup de comparație. Toți copiii incluși au fost evaluați ca având abilități înalte, așa că nu este clar dacă influențele parentale observate sunt specifice acestui grup sau se aplică tuturor copiilor.
Viitoarele cercetări ar trebui să includă și copii fără abilități înalte pentru a vedea dacă tiparele sunt similare.
Intervalul larg de vârstă al copiilor este o altă provocare. Abilitățile cognitive se dezvoltă rapid în copilărie și adolescență, iar influența trăsăturilor parentale poate varia în funcție de etapa de dezvoltare. Cercetările longitudinale ar putea arăta cum se schimbă aceste influențe în timp și când sunt ele mai puternice.
Deși studiul a analizat trăsăturile de personalitate și abilitățile cognitive, nu a inclus alți factori importanți, cum sunt stilul parental, rutina familiei sau mediul de învățare de acasă. Aceste variabile pot explica modul în care trăsăturile părinților influențează performanțele cognitive ale copiilor și ar trebui analizate în viitoarele cercetări. Studii viitoare cu eșantioane mai mari, mai diverse și cu măsurători mai detaliate ale mediului familial pot confirma rezultatele și pot clarifica mecanismele implicate.
Până atunci, studiul oferă o imagine mai detaliată asupra modului în care trăsăturile părinților pot contribui la punctele forte intelectuale ale copiilor cu abilități înalte și arată importanța influențelor biologice și de mediu în înțelegerea acestui profil. Studiul se intitulează The Role of Parental Education, Intelligence, and Personality on the Cognitive Abilities of Gifted Children și este realizat de Lina Pezzuti, Morena Farese, James Dawe și Marco Lauriola.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
