Tulburările din spectrul autist sunt variabile și pot avea manifestări diferite de la un copil la altul. Identificarea timpurie permite intervenția rapidă, care sprijină dezvoltarea copilului și îmbunătățește calitatea vieții întregii familii.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 1% din populație se află în spectrul autist. În Statele Unite, unde există registre naționale, 1 din 31 de copii cu vârsta de 8 ani poate avea această afecțiune. Numărul cazurilor diagnosticate a crescut în ultimii ani. Această creștere se leagă de o conștientizare mai mare a societății, progrese în diagnosticare și servicii specializate mai eficiente.
Depistarea timpurie este importantă. În primele luni de viață pot apărea semne care merită evaluate de medicul pediatru. Un diagnostic corect, la momentul potrivit, poate influența pozitiv dezvoltarea copilului și echilibrul familiei, susține dr. Sergio Benavente, psihiatru.
SURSA FOTO: freepik.com @mikrokon
„Nu există două persoane cu autism care să fie la fel”, spune dr. Sergio Benavente, șeful Serviciului de Psihiatrie și Sănătate Mintală de la Spitalul Universitar Infanta Elena din Valdemoro, Madrid, notează hola.com. Spitalul a lansat o Unitate de Diagnostic pentru Tulburări Complexe din Spectrul Autist. Obiectivul acesteia este să ofere o evaluare riguroasă, multidisciplinară și personalizată copiilor cu suspiciune de autism.
Tulburarea din spectrul autist este o afecțiune de dezvoltare neurologică. Se manifestă prin dificultăți în comunicarea socială, comportamente repetitive și modele restrictive de comportament. În cadrul acestor trăsături comune, există însă o mare diversitate.
Unii copii pot avea dificultăți de limbaj sau de socializare. Alții pot avea interese foarte specifice, probleme de comportament sau sensibilitate crescută la stimuli senzoriali. Aceste diferențe duc la nevoi de sprijin diferite, care se pot modifica în timp.
Academia Americană de Pediatrie recomandă screeningul universal pentru tulburările din spectrul autist între 18 și 24 de luni. În Europa, medicii pediatri urmăresc în mod obișnuit semnele timpurii în timpul controalelor de rutină. Aceste semne pot indica un risc de TSA și merită evaluate cu atenție.
Semnele de avertizare apar, de obicei, între primul și al doilea an de viață:
Răspuns redus la nume.
Dificultăți în jocul social.
Atașament puternic față de rutine.
Întârzieri în dezvoltarea limbajului.
„Un diagnostic precoce și bine fundamentat schimbă vieți, deoarece permite activarea sprijinului școlar, familial și medical în momentul în care este cel mai eficient”, explică dr. Sergio Benavente.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Prezența acestor semne nu înseamnă automat că un copil se află în spectrul autist. Este însă un semnal important pentru părinți să ceară sfatul medicului pediatru.
„Riscul unui diagnostic inexact este real”, spune dr. Benavente. Dacă tulburarea nu este detectată devreme, se pierd perioade critice de dezvoltare, copilul nu primește sprijin educațional și medical la timp, iar nivelul de frustrare crește. Pe de altă parte, un rezultat fals pozitiv poate duce la etichetarea inutilă a copilului și la utilizarea unor resurse necorespunzătoare, ascunzând alte probleme, cum ar fi tulburările de limbaj, anxietatea socială sau Tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate.
Ghidurile internaționale subliniază importanța unei evaluări multidisciplinare pentru depistarea tulburărilor din spectrul autist.
Există teste de referință care pot fi aplicate copiilor, precum Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS-2) și Autism Diagnostic Interview-Revised (ADI-R). Acestea se folosesc împreună cu interviurile clinice cu familia, observațiile directe și evaluarea limbajului, a nivelului cognitiv și a abilităților adaptative ale copilului.
Specialiștii recomandă ca părinții să discute cu medicul pediatru dacă au nelămuriri. Este util să notezi comportamentele îngrijorătoare și să oferi exemple concrete. Înregistrările video pot ajuta mult în procesul de evaluare.
Următorul pas este solicitarea unei evaluări într-o echipă specializată.
„Scopul nu este să etichetăm copiii, ci să le înțelegem profilul și să oferim sprijin adaptat”, explică dr. Sergio Benavente. „Când părinții înțeleg ce trăiește copilul lor, pot acționa mai bine și pot reduce anxietatea. Un diagnostic corect deschide accesul la intervenții personalizate care pot face o mare diferență în dezvoltarea copilului”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
