Experții descriu provocările comune care apar în relația dintre părinți.
Cu toții am fost avertizați despre pericolele amestecării vieții profesionale cu cea personală și puțini oameni te-ar sfătui să lucrezi alături de partenerul/a tău pe o perioadă lungă de timp. Dar, atunci când tu și partenerul/a tău deveniți părinți, este vorba despre o schimbare majoră.
Pe lângă faptul că sunteți parteneri romantici, acum sunteți și colegi de muncă în sarcina de a vă îngriji copilul, care, în special în perioada de nou-născut, necesită o muncă extrem de intensă, cu mize mari.
Nu este surprinzător că multe cupluri simt că trebuie să-și pună parteneriatul romantic pe plan secundar pentru a-și acorda prioritate noilor roluri de părinți, dar acest lucru poate duce la o lipsă de conexiune și la alte probleme de relație pe termen lung.
Uneori, cuplurile constată că problemele care păreau minore în trecut devin amplificate de stresul parental.
Huffpost.com a întrebat terapeuții despre cele mai frecvente probleme de relație întâmpinate de părinți în terapie.
Dacă ați simțit că împărțirea responsabilităților în gospodărie a fost dezechilibrată de la început, adăugarea unui copil va amplifica probabil această problemă. Chiar dacă tu și partenerul tău ați avut sarcinile împărțite destul de uniform înainte de a deveni părinți, noile responsabilități pot pune la încercare acest echilibru.
„Diviziunea muncii devine controversată deoarece ambii parteneri se pot simți copleșiți și subevaluați, luptând să echilibreze munca, sarcinile casnice și îngrijirea copiilor”, explică dr. Sarah Oreck, psihiatru și fondator al Mavida Health, într-un interviu pentru HuffPost.
Unele cupluri constată că angajarea de ajutor în gospodărie, cum ar fi o persoană pentru curățenie, sau externalizarea anumitor sarcini, precum trimiterea rufelor sau abonarea la un serviciu de livrare a mesei, poate reduce tensiunea și conflictele în acest domeniu.
„Solicitați sprijinul social și al celor care vă pot ajuta să gestionați nevoile de bază, mai ales în primele etape ale vieții copilului, când lucrurile sunt cele mai noi și mai haotice”, sfătuiește Laci James, terapeut matrimonial și familial autorizat, care este director clinic al Centrului de Sănătate Mintală din San Diego. „Cei care doresc să vă ajute ar putea face acest lucru curățând casa, îngrijind animalele de companie sau pregătind masa”, adaugă ea.
Este posibil să descoperiți că, din cauza muncii suplimentare impuse de rolul de părinte, oportunitățile de intimitate devin limitate. În plus, mulți proaspeți părinți împărtășesc un dormitor cu copilul în primele șase luni sau chiar mai mult, conform recomandărilor Academiei Americane de Pediatrie, ceea ce adaugă un alt nivel de provocare.
Deși este normal ca viața sexuală să se schimbe după venirea copilului și să treci printr-o perioadă mai puțin activă din punct de vedere sexual, pierderea intimității poate afecta negativ parteneriatul pe termen lung.
Dacă există „incongruență în dorințele sexuale”, a explicat James, sau un partener se confruntă cu disfuncții sexuale, acest lucru poate crea probleme în relație. De asemenea, nu este neobișnuit ca un părinte (adesea mama) să se simtă „epuizat” de sarcinile de îngrijire a copilului, în special la sfârșitul zilei, și să nu aibă energia necesară pentru intimitate fizică.
„Menținerea intimității prin planificarea unor nopți speciale poate reduce conflictele”, a spus Oreck. Chiar dacă intimitatea poate arăta diferit acum, este important ca fiecare partener să își comunice nevoile și dorințele.
De la antrenamentul la somn până la ajutorul cu temele, fiecare dintre noi are idei despre cum dorim să fim ca părinți, fie că încercăm să recreăm mediul în care am fost crescuți, fie că ne dorim să facem lucrurile diferit.
„Stilurile parentale diferite pot cauza o tensiune considerabilă”, afirmă Oreck.
James este de acord: „Stilurile parentale variate pot provoca certuri pe măsură ce părinții încearcă să determine cum să-și crească cel mai bine copilul, adesea bazându-se pe propria educație și valori.”
Deoarece experiențele voastre sunt diferite, este de așteptat să aveți și așteptări diferite.
SURSA FOTO: freepik.com @syda_productions
Chiar dacă ați fost parteneri unul pentru celălalt, acum sunteți părinți și este posibil să dureze ceva timp până vă adaptați la aceste noi roluri și să găsiți modalități de a vă completa reciproc ca părinți.
„Sosirea unui copil schimbă dramatic atenția de la relația de cuplu către cerințele noului copil, lăsând puțin timp sau energie pentru a investi în alte aspecte ale relației”, explică Oreck.
Este util să vă amintiți că „tu și partenerul tău ați fost împreună înainte de venirea copilului și că aveți un set de abilități de adaptare pe care le-ați folosit pentru a rezolva conflictele”, spune James.
Aceste abilități nu au dispărut, dar va trebui să descoperiți cum să le aplicați într-un context nou.
De la pierderea veniturilor din concediul de creștere a copilului până la costurile ridicate ale îngrijirii copilului, educația parentală pune imediat presiune asupra bugetului vostru.
„Disputele și anxietatea legate de prioritățile bugetare și cheltuieli sunt frecvente”, afirmă Oreck. Este util să lucrați împreună pentru a crea un buget familial, astfel încât să puteți vedea exact unde se duc banii și cum să vă îndepliniți noile obligații financiare.
SURSA FOTO: freepik.com @dragonimages
Înainte, s-ar putea să fi văzut socrii de câteva ori pe an, în vacanțe, dar acum, după ce ați devenit părinți, aceștia ar putea dori să petreacă mult mai mult timp împreună sau chiar să ofere o parte din îngrijirea copilului.
Deși acest lucru poate fi de mare ajutor, poate aduce și oportunități pentru critici legate de educația parentală. Membrii familiei extinse pot simți că aveți obligația de a le îndeplini așteptările în ceea ce privește vizitele și timpul petrecut împreună, acum că este implicat un copil. Astfel, pot apărea multe mai multe oportunități pentru tensiuni și conflicte.
„Stabilirea limitelor cu familia extinsă poate preveni tensiunile”, sfătuiește Oreck. Este util să discutați cu partenerul despre aceste limite înainte de a întâlni un membru al familiei și să decideți cine le va comunica.
Este posibil să simți că nu mai ai capacitatea necesară pentru a face față provocărilor care apar.
„Părinții sunt supuși unei cantități uriașe de presiune, stres și temeri, ceea ce scade fereastra de toleranță”, spune James. Acest termen se referă la „cantitatea de suferință pe care o putem gestiona în siguranță și cu succes în orice moment”.
Fereastra noastră de toleranță variază în funcție de circumstanțele noastre, iar „părinții se confruntă cu seturi unice de factori de vulnerabilitate care contribuie la scăderea ferestrei de toleranță”, explică James, exemplificând cu lipsa de somn.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil