EXCLUSIV ACESTA este modul prin care un tânăr își poate cunoaște mai bine propria identitate și poate ieși din limitele cotidianului / VIDEO

Prof. Univ. Dr. Dumitru Borțun, președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice, vorbește despre importanța lecturii și a călătoriilor ca aspecte imperios necesare ca tinerii să se cunoască pe ei înșiși, prin cunoașterea altor culturi, alte mentalități și moduri de viață.

„Eu m-aș adresa educatorilor, părinților și profesorilor, învățătorilor. Sunt două căi spre cunoaștere, spre autodepășire, spre ieșirea omului din orizontul de viață definit de cotidian. Lectura și călătoria. Prin lectură și călătorie, copilul, tânărul, se întâlnește cu alte tipuri de cultură, cu alte viziuni despre lume, cu alte obiceiuri.

Cu alt mod de a gândi. Este modul prin care își poate cunoaște mai bine propria identitate prin confruntarea cu celălalt, cu alteritatea și poate să se perfecționeze într-o anumită direcție.

 Deci, călătorie, adică să ieși din satul tău. Decart este un model clasic. A învățat într-un colegiu iezuit până la 17 ani, după care s-a înrolat în armata Franței și a bătut toată Europa. Ajunge unul dintre cei mai mari înțelepți ai epocii. Se călătorea mult mai mult decât credem noi astăzi”, a spus Prof. Univ. Dr. Dumitru Borțun.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Cum pot „mințile strălucite” dezvolta educația: „Membrii elitei politice vor să imite elita intelectuală” / VIDEO

SURSA  foto: freepik.com@freepik

„La 18 ani, copilul pleca vreo doi ani într-o călătorie inițiatică ca să cunoască lumea”, a completat Sorin Ivan.

Ba chiar și în celebrele basme românești se vorbește despre importanța călătoriei ca proces necesar de trecere de la băiat la bărbat.

„Și în basmul românesc este așa. Când Fat-Frumos se duce la împărat și-i spune: Măria ta, a venit vremea să plec și eu în lume. De ce? Pentru că era un ritual. E unul dintre ritualurile de trecere de la băiat la bărbat”, a mai spus invitatul lui Sorin Ivan.

„Spre deosebire de comunism în care era o lume închisă, astăzi copiii, elevii călătoresc, au excursii, au schimburi, a completat Sorin Ivan.

 Care este rostul lecturii. „O experiență absolut necesară pentru evoluția spirituală a unui individ. E naveta dintre lectură și experiență”

„Care este rostul lecturii? Vă spun celor care aveți copii în casă sau la școală. Când citesc un text, leg niște semne care se numesc litere în cuvinte. Cuvintele în propoziții, propozițiile în fraze, frazele în text și la un moment dat am o anumită semnificație. Adică, o imagine mentală.  Procesez sensurile și mi se naște-o reprezentare sau imagine mentală.

Mă pot îndrăgosti de un personaj, pot să țin cu el, pot să-l urăsc, pot să țin cu Jean Valjan, pot să o iubesc pe Ana Karenina. 

Deci, am o capacitate mult mai mare de a înțelege lumea prin intermediul acestor imagini mentale. Când mă întorc la experiența personală de viață, am această grilă prin care pot să înțeleg mai bine propria mea experiență. Mă maturizez și mă întorc la lectură maturizat și am altă grilă de înțelegere a cărții.

Ca dovadă că dacă citim aceeași carte la interval de câțiva ani, înțelegem alte sensuri, e altă carte. O experiență absolut necesară pentru evoluția spirituală a unui individ. E naveta dintre lectură și experiență”, a explicat profesorul universitar.

„Dar când stau pe telefonul mobil și consultă superficial informația, o avalanșă de informație, acolo nu mai este o experiență a aprofundării, a procesării. Sunt un consumator care sunt dus de valuri”, a intervenit moderatorul emisiunii.

„Nu, pentru că mintea lui nu mai este pusă la treabă să transforme informația în imagine mentală, i se oferă direct imaginea vizuală”, a răspuns profesorul.

„Își refuză această experiență profundă. Asta e problema care trebuie combătută de școală. Nu tehnologia. Poți să citești Balzac și pe un telefon și pe o tabletă. Dar să citești. Nu să te uiți pe TikTok, la imagini care te smintesc pur și simplu”, a spus Sorin Ivan.

„Sunt trei forme de dezumanizare. Se atrofiază capacitatea de empatie, se erodează motivația și atenția. Toate acestea duc în jos”, a conchis Prof. Univ. Dr. Dumitru Borțun.

INTERVIUL INTEGRAL POATE FI URMĂRIT ÎN LINKUL DE MAI JOS: