VIDEO. Moment șocant: Un robot umanoid lovește un copil în timpul unui spectacol public
06 Iunie 2026
Părinții nu sunt întotdeauna de acord cu propriii lor părinți când vine vorba despre educația copiilor. Cu toate acestea, bunicii sunt adesea solicitați să aibă grijă de cei mici. În această relație complexă, nu toate cuvintele pot fi rostite sau auzite. Iată care sunt expresiile pe care este bine să nu le spui în fața celor mai în vârstă.
Între tinerii părinți și bunici, neînțelegerile legate de educația copiilor pot deveni rapid un subiect sensibil. Sfaturile nesolicitate, regulile diferite sau remarcile neinspirate pot răni persoanele mai în vârstă, chiar și atunci când sunt rostite fără intenții rele.
„Astăzi, copiii sunt cei care îi transformă pe oameni în bunici și care le oferă mai mult sau mai puțin loc în viața familiei”, explică psihologul Béatrice Copper-Royer, conform parents.fr.
Ea continuă: „În trecut, experiența era recunoscută și exista o anumită formă de ierarhie legată de vârstă”.
Într-o societate în care reperele educative se schimbă foarte repede, unii bunici au impresia că au devenit depășiți sau că sunt acceptați doar atunci când este nevoie de ajutorul lor. Pentru mulți, aceasta este o situație greu de suportat.
Totuși, relația dintre generații rămâne importantă atât pentru copii, cât și pentru echilibrul familiei. Există însă anumite cuvinte pe care bunicii nu ar trebui să fie nevoiți să le audă.
CITEȘTE ȘI: „Ne simțim exploatați!” O bunică spune „stop” la îngrijirea nepoților
Aceste expresii care pot fragiliza relația cu bunicii
Bunicii sunt chemați să stea cu copiii când părinții ies seara, în zilele de miercuri, în timpul săptămânii atunci când bona sau asistenta maternală este bolnavă ori când școala este în grevă. Chiar și în vacanțele școlare, mulți bunici nu se odihnesc, dimpotrivă. Îi primesc pe nepoți pentru ca părinții să poată merge la serviciu.
Acest ajutor este oferit de cele mai multe ori benevol și cu drag, însă „bonele” de o zi sau de o viață nu mai vor să audă anumite expresii.
„Astăzi nu se mai face așa”
Probabil este una dintre cele mai greu de suportat replici pentru mulți bunici. Deși este rostită adesea pentru a corecta un obicei educativ mai vechi, ea poate fi percepută ca o contestare brutală a felului în care și-au crescut propriii copii.
Psihologul Béatrice Copper-Royer explică faptul că mulți bunici simt că li se transmite mesajul că „sunt complet depășiți”. Între recomandările moderne, sfaturile găsite pe internet și noile discursuri despre parenting, unii ajung să creadă că experiența lor nu mai are nicio valoare.
Pentru a evita tensiunile, specialista recomandă mai mult tact. Părinții își pot stabili limitele educative fără să invalideze întreaga experiență a generației anterioare.
„Îl răsfeți prea mult”
Pentru mulți bunici, a-și răsfăța nepoții face parte din rolul lor. Ei sunt adesea mai permisivi, mai disponibili și mai relaxați decât părinții. De aceea, acuzația că „răsfață prea mult” poate fi resimțită ca o critică la adresa modului în care își exprimă afecțiunea.
Béatrice Copper-Royer subliniază că bunicii aduc copiilor ceva valoros: o altă perspectivă asupra vieții, alte obiceiuri și uneori un cadru diferit. Ea consideră că cei mici au de câștigat atunci când sunt expuși unor moduri diferite de a trăi și de a relaționa.
„Nu tu decizi”
Deși părinții sunt cei care iau deciziile finale în privința educației copiilor, această frază poate răni profund atunci când este rostită pe un ton tăios. Unii bunici ajung să se simtă excluși din viața familiei sau reduși la rolul de „prestatori de servicii”.
„Este o formă de excludere”, avertizează Béatrice Copper-Royer. Situația devine și mai delicată în familiile care se bazează foarte mult pe ajutorul bunicilor pentru îngrijirea copiilor, dar le oferă foarte puțină libertate în organizarea vieții de zi cu zi.
Specialista amintește că multe lucruri pot fi spuse într-un mod respectuos și diplomat. Forma în care transmitem un mesaj contează la fel de mult ca mesajul în sine.