Părinți și pitici Parenting Primii ani de școală sunt decisivi pentru scris, citit și socotit. Oana Moraru: „Acestea își au fereastra de oportunitate în primii de viață”

Primii ani de școală sunt decisivi pentru scris, citit și socotit. Oana Moraru: „Acestea își au fereastra de oportunitate în primii de viață”

Primii ani de școală sunt decisivi pentru scris, citit și socotit. Oana Moraru: „Acestea își au fereastra de oportunitate în primii de viață” / foto: freepik.com@freepik
Logica matematică se dezvoltă sau se formatează în creier între 2-5 ani, spune Oana Moraru, specialist în parenting.

Specialista consideră că felul în care un copil începe grădinița, apoi clasele primare, influențează parcursul lui pe viitor, cu mici excepții.

„Sunt foarte mulți părinți și copii dezorientați, că de ce se strică treaba de la un punct încolo. De ce nu mai poate înainta pe matematică, de ce nu mai citește sau nu citește niciodată de plăcere.

Și am zis că poate e important să povestim părinților care sunt rădăcinile acestor bune apucături intelectuale de mai târziu, pentru că la noi în România se ratează sistematic baza și copiii au această abilitate de a continua cam în stilul în care încep, cum dăm startul unui copil în grădiniță și în primele clase primare, pregătitoare, clasa I, cam așa au ei tendința să meargă, cu excepția situațiilor în care au o traumă gravă legată de vreun profesor sau de un mediu total disfuncțional.

Și cititul, socotitul, scrisul în general își au fereastra de oportunitate în primii de viață. De exemplu, logica matematică se dezvoltă sau se formatează în creier între 2-5 ani.

Inteligența verbală între 0 și doi ani. Capacitatea propriu zisă, de mai târziu, de a citi, de a analiza, de a merge cu pixul pe o coală de hârtie, cu scris, cu subliniat cuvinte cheie sau înțeles textul, își are rădăcina tot în doi-șase ani, și toate trei sunt conectate cu corpul, cu motricitatea fină și grosieră.

Deci, capacitatea copilului meu de a face matematică, de a citi, de a scrie mai târziu sau de a crea compuneri cu sens, de a se exprima într-un e-mail, într-un eseu, într-un interviu etc, au legătură cu un fel de cablare motrică a corpului”, a explicat experta Oana Moraru, la podcastul „PărințiCuMinți”.

De ce „mănâncă” copiii litere la dictare

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Experta în parenting și educație a vorbit și despre motivul din cauza căruia copiii „mănâncă” litere atunci când csriu după dictare.

„De ce mănâncă copiii litere. Una din cauze, și trebuie verificat, își dictează copilul pe silabe când scrie? Că în metodica învățătoarei, uneori, lipsește acest pas. Că nu mai avem învățătoare formate așa clasic și structurat. Când îi dau copilului tău prima dictare eu trebuie să-i dictez pe silabe, adică învățătoarea, și trebuie să-l pun cu voce tare sau în gând, dar chiar cu toată clasa să ne dictam în cor pe silabe.

Mama aduce cartea. Hai să scriem cu toții: ma… și ne așteptăm unul pe altul. Și ea când scrie la tablă pe ea trebuie să o audă copiii auto dictându-și pe silabe. Meteahna, obișnuința, deprinderea de a-mi dicta pe silabe mă oprește din mâncatul de litere.

Pentru că dacă eu îmi dictez pe litere, mâna se duce mai repede, vocea se duce mai repede, și copilului îi scapă câte o literă. Dar ca să faci asta trebuie automatizare, adică învățătoarea trebuie să nu mai aspire la nu știu câte culegeri de română și la nu știu câte alte texte literare și bibliografie obligatorie și prezentări de carte de la clasa întâi și să dea vechea și tradiționala temă și în clasă individual cu șiruri întregi, coloane de cuvinte scrise de ea, fiecare cu săgeata de la capăt despărțit în silabe”, explică experta Oana Moraru.

CITEȘTE ȘI

La ce vârstă ar trebui să citească copilul cursiv. „Cine rămâne cu probleme de citit greoi la finalul acestei clase, va fi un copil greoi la toate materiile”

„Nota elevului reflectă și modul în care profesorul a știut să predea noțiunea”. O profesoară explică de ce notele mici repetate nu mai sunt problema copilului

Cum arată o reformă reală în educație? Cazul Suedia vs. „Dinozaurii” din România. Dragoș Pătraru atrage atenția asupra experimentului „Marte” și întoarcerea la normalitate

Copilul trebuie să meargă la psiholog? Ioana Ginghină: „Asta a fost cea mai grea perioadă de parenting. Înțeleg că pe mine mă crezi depășită, dar hai să te duci la cineva, să vorbești”

Alte știri