Analfabetismul funcțional, un fenomen persistent care afectează peste 40% dintre elevii români, plasează România pe o poziție nefavorabilă la nivel european. Prof. univ. dr. Liviu Papadima a analizat cauzele profunde ale acestui eșec, refuzând simplificările și criticând ipocrizia sistemică.
Analfabetismul funcțional nu lovește doar în zona literaturii, ci și în matematică, științe și informatică. Prof. univ. dr. Liviu Papadima a menționat, la DC Edu, o emisiune moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, că, ani de zile, fenomenul a fost negat de autorități: „acest analfabetism funcțional pe care l-am negat ani de zile am zis `nu, ce ne interesează pe noi testele PISA, că alea sunt relevante pentru..`. Deci o stupiditate, o stupiditate, iertare, un refuz absurd”.
El a insistat că autoevaluarea nu este posibilă în absența comparației: „nu poți să te judeci în absolut, te judeci totdeauna comparându-te cu alții. Ori această comparație nu ne e deloc favorabilă”.
Profesorul Papadima a reacționat la declarațiile ministrului Educației Daniel David, care a identificat cauza analfabetismului funcțional în „slaba prestație a profesorilor”.
Profesorul a nuanțat această acuzație, susținând că este o greșeală să se generalizeze vinovăția: „cred că ministrul greșea când spunea de vină sunt profesorii. De vină nu sunt numai profesori. Și dacă dacă sunt de vină profesorii, sunt de vină unii profesori. E o chestie o nuanțare necesară este o chestie pe care trebuie totuși s-o acceptăm”.
El a descris corpul didactic ca fiind extrem de divers: „avem un corp didactic extrem de larg care implică o diversitate. E vorba de sute de mii de oameni, da, dintre care unii sunt excepțional pregătiți, excepțional, nu abuzez de cuvântul ăsta... iar alții sunt, mă rog, mă opresc”.
O problemă importantă și concretă, ignorată în reformele abstracte, este segregarea școlară: „marea problemă cred eu este asta, că dacă te duci uneori chiar și în aceeași școală, la aceeași materie, la aceeași an de studiu, dacă te duci la clasa A, găsești un profesor cu o viziune cu un fel de a preda și cu niște performanțe. Dacă te duci la clasa, de obicei astea terminale, da, dacă te duci la E sau la F, te apuci cu mâinile de cap”.
Tolerarea segregării are consecințe directe asupra rezultatelor naționale: „segregarea școlară are niște consecințe devastatoare pentru sistem, pentru că dacă mai tolerăm ca elevii buni să fie băgați într-o clasă și restul în clasele de sacrificiu, ne vom trezi cu rezultate la PISA exact ca cele pe care le avem. Pentru că alea nu sunt aduse din clasele de A, sunt aduse din clasele de C, D, E, F”.
Profesorul a identificat, de asemenea, o cauză majoră în ipocrizia sistemului: „noi ne propunem să-i facem pe toți copiii genii iluminate. Ori lucrurile astea nu se poate. Ceea ce se face în școală de multe ori este să se ignore elementele fundamentale și să se treacă imediat la tot soiul de chestii chipurile rafinate și inteligente și nu știu ce, pe care elevii oricum nu sunt în stare să le asimileze”.
Analfabetismul funcțional relevă incapacitatea elevilor de a înțelege un text simplu, utilitar, nu neapărat un text literar, în timp ce școala le cere să facă „comentarii critice inteligente”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
