Asperger | Care sunt cauzele reale ale prezenței acestui sindrom la copii? Dr. Ioana Georgescu: „Există multe teorii interesante ale apariției bolii!” / VIDEO

Data publicării:
Asperger | Care sunt cauzele reale ale prezenței acestui sindrom la copii? Dr. Ioana Georgescu: „Există teorii interesante ale apariției bolii!” / FOTO: freepik.com @EyeEm
EXCLUSIV
Asperger | Care sunt cauzele reale ale prezenței acestui sindrom la copii? Dr. Ioana Georgescu: „Există teorii interesante ale apariției bolii!” / FOTO: freepik.com @EyeEm

În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, realizată de redactorul-șef Părinți și Pitici, Loredana Iriciuc, s-a discutat despre sindromul Asperger, o tulburare care încă ridică multe semne de întrebare în rândul părinților. Invitata specială a fost dr. Ioana Georgescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică, care a adus lămuriri importante pe acest subiect.



„Asperger este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată, în primul rând, prin dificultăți semnificative în interacțiunea socială și comunicarea nonverbală”, a explicat dr. Georgescu. Medicul a subliniat că aceste dificultăți sunt adesea însoțite de preocupări și interese restrictive, repetitive, specifice autismului.

Deși acești copii funcționează bine din punct de vedere cognitiv și al limbajului, dr. Ioana Georgescu a punctat că „au o mare incapacitate de rezonanță afectivă, de exprimare a reciprocității emoționale și de comunicare empatică”.

Cu alte cuvinte, copiii cu Asperger pot avea dificultăți în a înțelege și a răspunde la emoțiile celorlalți, ceea ce poate duce la provocări în relațiile sociale.

De unde vine numele acesta sofisticat: Asperger?

Originea numelui Asperger se leagă strâns de medicul pediatru austriac și cadru didactic universitar Hans Asperger. 

„În primii ani ai activității sale ajunge să lucreze la spitalul de psihiatrie din Leipzig. Acolo, el observă pentru prima dată că anumiți copii, deși aveau inteligență normală, aveau anumite particularități: o capacitate scăzută de a lega relații de prietenie și de a dialoga, adesea conversația era unilaterală, înclinată către anumite subiecte de interes pentru ei, aveau deficite de empatizare, nu înțelegeau gândurile și sentimentele altora sau aveau mișcări greoaie și stângace.

El a denumit atunci această tulburare `psihopatie autistă` și a publicat descrierile sale în anul 1944, însă lucrările sale, fiind scrise în germană, nu s-au bucurat de notorietate. Abia prin anii 1990, a fost introdus oficial termenul care definește această tulburare și care, că recunoștință, poartă numele său”, a mai spus dr. Ioana Georgescu la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.

Cauzele Asperger

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Dr. Ioana Georgescu a adus în discuție factorii cei mai importanți în apariția sindromului Asperger, subliniind că, similar autismului infantil, genetica joacă un rol crucial. 

„Ca și în cazul autismului infantil, factorii genetici sunt cei mai importanți, dar și factorii de mediu pot contribui la apariție: prematuritatea, infecțiile virale materne sau hemoragiile uterine pe perioada sarcinii, scor Apgar mic, greutatea mică la naștere (sub 2500 g), vârsta înaintată a părinților, în special a tatălui la momentul conceperii, istoricul familial de boli autoimune și orice poate cauza inflamație în creierul copilului pe parcursul sarcinii, în timpul nașterii sau imediat postnatal.

Sindromul tinde să apară în familii în care mai mulți membri au simptome comportamentale similare, de exemplu, unele probleme cu interacțiunea socială sau deficitele de empatizare.

Sindromul Asperger poate avea o componentă genetică mai puternică decât autismul.  Fiecare dintre noi este mozaic format din genele tuturor strămoșilor noștri, iar combinațiile variate de gene duc la severitate și simptome diferite la fiecare persoană cu sindrom Asperger. Există multe teorii interesante ale apariției bolii”, a mai spus medicul specialist în psihiatrie pediatrică.

Dr. Ioana Georgescu: „O teorie este cea a creierului extrem masculin”

„O teorie este cea a creierului extrem masculin, se spune că TSA este o formă exagerată a tipului perfect de gândire masculină - logică, precisă, îndreptată către descifrarea mecanismelor și nu către oameni.

Dezvoltarea aceastei gandiri este atribuită genetic și mediată hormonal. S-a dezvoltată astfel o idee cum că mariajul asortativ, adică apariția căsătoriei între oamenii cu caracteristici similare,  duce la creșterea intensității și frecvenței acelor caracteristici la copil.

Spre exemplu, dacă se căsătoresc două persoane care au o minte foarte precisă, sistematizată, matematică, șansa că acel copil să aibă un creier hipermasculin și neempatic va crește semnificativ.

De multe ori, copiii Asperger au bunici ingineri sau părinți matematicieni sau foarte organizați și atenți la detalii, părinți rigizi cognitiv, fixiști, încăpățânați.

Bineînțeles, nu toți oamenii deștepți au copii Asperger.

Important este că inteligență emoțională să fie dezvoltată proporțional cu cea logic-operațională. Când sunt de niveluri asemănătoare, nu apare tulburarea”, a explicat dr. Ioana Georgescu.

Dr. Ioana Georgescu: „Există și o teorie neurobiologică”

„Există o teorie neurobiologică conform căreia acești copii au o hiperfuncție a circuitelor neuronale locale, adică există o dezvoltare exagerată a conectivității între neuroni, dar din păcate această conectivitate în exces este dezorganizată și puțin selectivă.

Noi avem în creier un mecanism fiziologic normal, de tăiere a conexiunilor, sinapselor neuronale care sunt aberante sau nenecesare.

Așa cum se taie crenguțele cu foarfeca și se elimina frunzele uscate la plante, că să crească mai viguroase, așa și creieul nostru taie conexiunile în plus. Acest fenomen se numește pruning.

La cei cu TSA, acest mecanism este alterat, astfel încât crește numărul de sinapse și se amplifică reactivitatea electrică a membranelor neuronale.

Această hiperconectivitate determină amplificarea proceselor senzoriale, cognitive și motorii. Așa se explică hipersensibilitatea senzorială a anumitor copii - unii nu suportă zgomotele de aspirator sau mixer sau foehn, alții tind să miroasă lucruri, alții au o memorie vizuală extraordinară sau o percepție auditivă foarte precisă sau o atenție deosebită la detalii sau au o dezvoltare exagerată a anumitor abilități într-o anumită arie.

Problema este însă că aceste microcircuite locale nu sunt conectate la distanță, adică transmiterea informațiilor între cele două emisfere se realizează deficitar, iar nici conexiunile intraemisferice nu sunt bine dezvoltate. Sistemul limbic, necesar în emoții, nu poate să comunice prea bine cu cortexul cerebral, nu se dezvoltă suficient conexiunile la distanță.

Sistemul limbic trimite axoni către cortexul prefrontal. Cortexul este cel care interpretreaza emoția și își exercită controlul asupra sa, el este cel care spune: stai puțin, acum sunt rușinat sau acum sunt trist sau îmi e frică și trimite mai departe informația inhibitoare, cu scop de reglare, la structurile aflate în profunzime.

Astfel, dacă aceste conexiuni la distanță nu sunt bine dezvoltate, copilul nu își poate da seama foarte bine de emoțiile pe care le simte și nu le poate inhiba, controla. Iar dacă nu își da seama de propriile sentimente, cu atât mai mult nu își poate da seama de ceea ce simt ceilalți și așa apar deficitele de empatizare și socializare.

Cei cu Asperger nu numai că nu se pot citi pe ei, ci nu ii pot citi nici pe alții și atunci nu se pot adapta la cei care se află în față lor, nu știu cum să socializeze și ce să spună că să fie bine, îi pot răni/jigni fără intenție”, a mai prezentat dr. Ioana Georgescu.

URMĂRIȚI EMISIUNEA INTEGRAL:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Probleme de sanatate





DC Media Group Audience
pixel