Copiii nu încep școala cu șanse egale. Unii înfloresc din prima zi. Alții rămân în urmă după primele luni. Nu pentru că nu ar fi isteți, ci pentru că nu toți au aceleași resurse de bază.
Pentru a înțelege mai bine ce influențează succesul școlar, experta în educație și parenting Oana Moraru explică într-o postare publică pe Facebook că poți estima potențialul școlar al copilului tău analizând patru indicatori clari. Când aceștia funcționează bine împreună, copilul merge sigur și echilibrat în ritmul clasei. Când lipsesc, apar blocajele.
„Dacă vrei să știi cât succes școlar poate avea copilul tău proaspăt înscris la școală sau elev de mult timp deja, trebuie să estimezi potențialul lui după 4 mari indicatori. Când aceștia funcționează bine împreună, și viața școlară e plină de succes.
Când funcționează doar unul din patru - copilul este în categorie mare de risc și trebuie ajutat individual, după un program remedial unu la unu. Când funcționează bine 2 din 4, copilul trebuie mereu susținut și împins de la spate. Când 3 din 4 sunt ok, copilul merge bine, în ritmul clasei, dar trebuie verificat sistematic și de acasă. 4 din 4 înseamnă autonom, eficient și chiar capabil de performanță”, explică Oana Moraru.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Inteligența nu înseamnă doar „istețime” în sensul clasic. Ea înseamnă viteza cu care copilul procesează informațiile, capacitatea de a face conexiuni și curiozitatea cu care explorează lumea.
Oana Moraru recomandă părinților să observe dacă:
copilul pune întrebări frecvent
înțelege concepte noi fără efort mare
are un vocabular bogat
reușește să lege idei între ele
Aceasta este fundația oricărui proces de învățare.
Al doilea indicator arată cât de implicat este copilul în procesul educațional. Nu este vorba doar despre atenție, ci despre atitudine.
Semne clare de angajare:
ridică mâna la oră
pune întrebări lămuritoare
urmărește cu interes profesorul
își organizează materialele
are toleranță la frustrare
Când un copil nu se implică activ, profesorul trebuie să tragă mereu de el. Rezultatul este un ritm lent, chiar dacă inteligența generală este bună.
Succesul școlar nu depinde doar de cât de repede învață copilul. Depinde și de cât timp poate rămâne conectat la o sarcină.
Oana Moraru atrage atenția că:
un copil trebuie să poată menține concentrarea un interval mediu de timp specific vârstei
trebuie să reușească să lucreze și atunci când sarcina nu este distractivă
atenția voluntară, nu cea bazată pe plăcere, face diferența
Fără această capacitate, copilul pierde informații importante în timpul orelor.
Echilibrul emoțional este adesea ignorat, deși influențează direct performanța școlară.
Indicatori importanți:
copilul are nevoile de bază satisfăcute
se simte văzut, iubit, apreciat
are o relație sănătoasă cu ceilalți
doarme suficient, mănâncă potrivit și are limite clare la ecrane
O stare emoțională instabilă poate bloca învățarea, chiar și la copiii cu potențial ridicat.
SURSA FOTO: freepik.com @belyaevaoksana
Oana Moraru explică: „Un copil poate fi foarte inteligent, dar cu foarte mică toleranță la frustrare (nu poate urma pași de lucru eficient). Un altul poate fi și isteț, și dornic să reușească (angajat), dar cu deficit de atenție. Alții pot fi și inteligenți, și angajați, și atenți, dar foarte fluctuanți din cauza unor dificultăți emoționale. O mare parte dintre copiii supradotați au dificultăți mari în învățare pentru că partea socio-emoțională este dezorganizată sau nematurizată”.
Nici cel mai bun profesor nu poate stimula singur toate cele patru niveluri de dezvoltare. Pentru fiecare indicator există un interval optim de vârstă, în special între 0 și 6 ani, perioada în care creierul copilului se dezvoltă intens.
„Un profesor excepțional nu poate stimula simultan toate nivelurile de dezvoltare. Dar, pentru fiecare dintre cei 4 indicatori există un interval optim de vârstă la care se pot dezvolta fiecare. De obicei, este vorba de intervalul 0-6 ani (anii formativi).
Nu, nu e suficient să avem un copil isteț și iubit. Diferența o fac nivelul lui de hărnicie, reziliență și de concentrare voluntară (nu atenția dată de dopamină, de un lucru plăcut, ci de atenția cerută de o sarcină impusă)”, adaugă experta în parenting și educație.
„Am auzit recent un leader în educație care spunea că școlile bune nu au copii la meditații private. Nu e adevărat. Copiii cu risc 1 și 2 (cei care au doar două din cele 4 laturi dezvoltate) au mare nevoie de lucru unu la unu. Unii chiar zilnic.
Judecăm un profesor care nu transmite suficient pentru copiii care au 3/4 și 4/4 capacitate. Nu îi judecăm pe aceia care se confruntă în clase cu tulburări emoționale, cu nevoi speciale de atenție sau învățare. Pentru toate aceste mari dezechilibre nu există o pedagogie magică. Ci echipe - de la părinți, la psihologi, consilieri și meditatori remediali”, încheie Oana Moraru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.