Copiii care petrec prea mult timp singuri dezvoltă de obicei aceste obiceiuri

adolescentă tristă care stă pe telefon
Copiii care petrec prea mult timp singuri dezvoltă de obicei aceste obiceiuri / foto: freepik.com@mayakruchankova
Experiențele din copilărie îți modelează felul în care te vezi pe tine însuți, pe ceilalți oameni și lumea din jurul tău. Dacă părinții tăi au fost consecvenți și disponibili emoțional, probabil că ai dezvoltat un stil de atașament sigur și un simț puternic al sinelui.

Însă, copiii care petrec prea mult timp lăsați singuri cresc adesea purtând tipare emoționale pe care nu le înțeleg pe deplin, tipare înrădăcinate în sentimentul de a fi nevăzuți, nesprijiniți sau singuri prea devreme.


A fi lăsat singur des în copilărie nu îți definește automat viitorul, dar poate lăsa o amprentă durabilă asupra relațiilor și sănătății tale emoționale. Părinții sunt primele tale modele de conexiune, așa că atunci când acel sprijin este inconsistent sau absent, se poate manifesta în moduri dureroase mai târziu în viață. Aceste trăsături nefericite sunt așteptate la adulții care au experimentat o astfel de izolare din copilărie.

1. Nu simți că meriți dragoste

Un semn clar că ai fost lăsat singur mult în copilărie și că acest lucru te afectează și acum poate fi găsit în modul în care primești dragoste.

Stilul tău de atașament este modul în care formezi legături cu alte persoane. Este influențat de modul în care părinții sau principalii îngrijitori s-au raportat la tine în copilărie. Părinții neglijenți sau absenți duc adesea la dezvoltarea unui stil de atașament evitant.

Psihoterapeutul Diane Poole Heller a explicat că atașamentul evitant apare atunci când părinții își resping copiii sau își oferă atenția doar pentru sarcini specifice. Aceste tipuri de părinți nu sunt capabili sau nu doresc să se ocupe de nevoile emoționale ale copilului lor. „Copiii din aceste gospodării sunt, de asemenea, adesea lăsați singuri prea mult”, a dezvăluit Poole Heller.


2. Te simți adesea „amorțit” emoțional

Dacă îți este greu să-ți recunoști propriile emoții sau dacă adesea ignori cum te simți, este foarte posibil să fi fost lăsat des singur în copilărie.


Sentimentul de detașare de emoțiile tale apare de obicei atunci când nevoile tale emoționale nu sunt satisfăcute în tinerețe. Deoarece părinții tăi nu au fost prezenți, nici fizic, nici emoțional, ai învățat să te disociezi de ceea ce simțeai pentru a te proteja.

3. Ți-e frică să fii o povară

Un alt indiciu că nevoile tale emoționale nu au fost satisfăcute în copilărie este faptul că ai o îngrijorare profundă că ești o povară pentru oamenii pe care îi iubești.

Îți ia mult timp să te deschizi și, chiar și atunci când o faci, eziți să dezvălui orice probleme personale, pentru că nu vrei să provoci nicio presiune în relațiile tale. Îți este greu să ceri sprijin pentru că te agăți de convingerea că nevoile tale nu sunt de fapt importante. La baza acestui tipar comportamental se află teama că ai putea fi lăsat singur, din nou, dacă îți exprimi adevărul.

4. Te lupți cu limitele

A fi lăsat des singur în copilărie îți poate afecta sentimentul de stimă de sine și modul în care te raportezi la ceilalți, ambele influențând modul în care îți stabilești limite. Dificultatea în a stabili limite se manifestă de obicei în două moduri: fie lași oamenii să-ți depășească limitele și să profite de timpul și energia ta, fie stabilești limite prea stricte care îi țin pe ceilalți la distanță.


În calitate de consilier și terapeut, Audrey Tait a explicat: „Limitele sunt menite să te protejeze, să te mențină în siguranță. Tu îți alegi limitele.” Tait a împărtășit procesul ei de stabilire a unor limite sănătoase, începând cu definirea clară a limitelor tale pentru tine și pentru ceilalți.

5. Te aștepți mereu ca ceva să meargă prost

Dacă simți că aștepți mereu următorul lucru rău, este un semn că sistemul tău nervos este activat constant, ceea ce ar putea fi rezultatul unei copilării instabile.

Hipervigilența la adulți este adesea cauzată de sprijinul inadecvat primit când erau mai mici. A fi lăsat mult singur în copilărie te poate ține blocat în modul de luptă, fugă sau blocare. Anxietatea este modul tău implicit, deoarece nu știai niciodată la ce să te aștepți când erai copil. Un sistem nervos disreglat îți poate amplifica hormonii de stres, astfel încât să simți că ești mereu în alertă. Chiar dacă știi logic că ești în siguranță acum, corpul tău tot crede că este în pericol iminent.

CITEȘTE ȘI

Singurul truc psihologic inteligent care îi face pe copii să își facă temele fără niciun conflict, potrivit cercetărilor

Părinții care cresc copii recunoscători, care nu cred că li se cuvine totul, fac de obicei aceste 7 lucruri, conform experților

9 lucruri pe care Generația X le făcea în copilărie și pe care copiii de azi nu le mai pot face
 
 
 

Raluca Panțiru este jurnalist specializat în parenting și educație. Crede că părinții au nevoie de informații clare, corecte și ușor de aplicat, iar misiunea ei este să ofere exact acest sprijin. A absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, specializarea Comunicare și Relații Publice, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Alte știri
x close