În cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, moderată de Nicoleta Călugăreanu, dezbaterea despre modificarea Legii 272/2004 a scos la suprafață tensiuni, frici și nevoi ignorate. Legea a trecut cu 97 de voturi „pentru” și o „abținere”, iar noua formă schimbă radical modul în care statul oferă sprijin alimentar copiilor cu CES.
Alocația de hrană nu va mai fi acordată în bani. Va fi înlocuită cu o masă caldă sau un pachet alimentar.
Realitatea ignorată din spatele unei legi
Nicoleta Călugăreanu a deschis discuția cu un apel direct către societate și autorități:
„Despre nevoile reale și să dăm voce familiilor care au copii cu nevoi speciale și să ne uităm cu atenție, pentru că este despre toți, nu este doar despre familiile care au copii cu nevoi speciale. Ne preocupă pe toți să avem o lume cât mai inclusivă, dar nu doar la nivel declarativ.
Cu ce probleme se confruntă? Tu ai inițiat o petiție. În acest moment sunt aproximativ 10.000 de semnături și obiectivul este să ajungem la 100.000. Ce presupune această petiție și de ce a fost inițiată?”
Iulia Sabbagh, inițiatoarea petiției, explică direct miza:
„Această petiție a fost inițiată pentru a opri modificarea unei legi care a ajuns la Senat, după ce a trecut de Camera Deputaților. Se propune modificarea legii pentru copiii cu CES, mai exact înlocuirea sumei de 48 de lei cu hrană”.
Peste 10.000 de oameni au semnat deja. Ținta este de 100.000.
De ce „masa caldă” nu este o soluție pentru toți copiii cu CES?
La prima vedere, ideea unei mese calde pare logică. În realitate, pentru mulți copii cu CES, această soluție nu funcționează.
Nicoleta Călugăreanu explică problema pe înțelesul tuturor:
„Pentru ca telespectatorii să înțeleagă, mulți se întreabă de ce nu ar fi în regulă să primească hrană. Problema este că foarte mulți copii au nevoie de un mod de hrănire personalizat și nu pot primi mâncarea standard. Un copil poate avea alergii, iar în cazul copiilor cu nevoi speciale situația este și mai complexă. Ei pot avea preferințe foarte restrictive. Unii sunt selectivi la mâncare”.
Aici apare ruptura majoră. Sistemul propune standardizare. Copiii au nevoie de personalizare.
Doi ani pentru patru alimente
Iulia Sabbagh vorbește despre propriul copil:
„De exemplu, băiețelul meu a mâncat timp de doi ani doar cartofi prăjiți și piept de pui. A fost nevoie de terapie pentru a accepta și alte alimente. Am făcut un proces de desensibilizare care a durat doi ani, doar pentru a accepta încă patru alimente”.
Această realitate nu apare în texte de lege, dar definește viața de zi cu zi a multor familii. Dacă tu primești un pachet alimentar standard, iar copilul tău nu îl acceptă, ajutorul devine inutil.
„E foarte clar că ideea a fost proastă!”. Deputatul promite schimbări
Deputatul Emanuel Ungureanu recunoaște problema și promite corectarea legii:
„Intenția a fost una bună, aceea de a transforma indemnizația de 48 de lei pentru copiii cu autism într-o masă caldă pentru cei școlarizați. Eu am încredere în discernământul părinților care au copii cu CES. Sunt asistent social clinician și cunosc bine această realitate. E foarte clar că ideea a fost proastă!
Adică, am o asociație care se ocupă de copii cu boli cronice, sunt și cadre didactice care integrează copiii cu CES în școala mea, deci cunosc foarte bine această lume.
Vom corecta la Camera Deputaților această inițiativă și vom lăsa opțional, adică la latitudinea părinților dacă vor să folosească această indemnizație așa cum cred mai bine pentru hrana copiilor lor sau dacă vor să o transforme în alocație gen masă caldă la școală”.
Ce urmează? Legea poate fi schimbată din nou
Procesul legislativ nu s-a încheiat. Camera Deputaților are rol decizional, iar amendamentele pot schimba forma finală a legii.
Deputatul promite:
„Intenția inițială a fost să ofere o opțiune, dar formularea nu a fost clară. Vom depune amendamente astfel încât această sumă să rămână la dispoziția părinților, mai ales în cazurile speciale”.