Fenomenul „phubbing”. Un specialist în educație trage un semnal de alarmă: „NU este un comportament normal sau acceptabil”

Data publicării:
Fenomenul „phubbing” Un specialist în educație trage un semnal de alarmă „NU este un comportament normal sau acceptabil” FOTO: freepik.com @zinkevych
Fenomenul „phubbing” Un specialist în educație trage un semnal de alarmă „NU este un comportament normal sau acceptabil” FOTO: freepik.com @zinkevych

Într-o lume în care tehnologia a devenit omniprezentă în viața noastră de zi cu zi, este din ce în ce mai dificil să găsim o dinamică familială sau socială care să nu fie influențată de utilizarea dispozitivelor electronice. Ne-am obișnuit să lucrăm, să mâncăm, să ne jucăm și să fim părinți cu telefoanele noastre mereu la îndemână. Cu toate acestea, în ciuda avantajelor pe care aceste dispozitive le oferă, unul dintre riscurile pe care le-au adus în atenție este fenomenul cunoscut sub numele de „phubbing”.



Dar ce înseamnă, de fapt, „phubbing”? Termenul, derivat din englezescul „phone” și „snubbing”, denotă actul acordării atenției unui dispozitiv electronic decât persoanelor din jur, în special în situațiile sociale. Acest comportament poate părea inofensiv, dar specialiștii în educație și relații susțin că are un impact profund asupra modului în care comunicăm și interacționăm în societate.

Cu toate că phubbingul devine din ce în ce mai comun, specialiștii avertizează că nu ar trebui să-l considerăm un comportament normal sau acceptabil. Laura Lewin, specialist în educație, subliniază că, atunci când phubbingul apare între colegi, acesta poate avea un impact negativ asupra abilităților socio-emoționale și a modului nostru de comunicare.

Citește și STUDIU: NU doar timpul petrecut de către copii în fața ecranelor poate avea un impact negativ, ci și modul în care părinții își utilizează telefoanele

Cum îi afectează pe copii și de ce adulții ar trebui să dea exemplu

1. -imagine fara descriere- (fenomenul-phubbing-un-specialist-in-educatie-trage-un-semnal-de-alarma-nu-este-un-comportament-normal-sau-acceptabil-2_55202800.jpg)

SURSA FOTO: freepik.com @lenblr

Practică comună atât în rândul tinerilor, cât și al adulților, phubbing-ul reprezintă o amenințare subtilă la adresa relațiilor noastre, cu consecințe semnificative asupra copiilor și adolescenților. Studii recente dezvăluie că utilizarea telefoanelor mobile poate elibera dopamină, neurotransmițătorul asociat senzației de recompensă și plăcere, mai ales în momentele în care primim notificări sau interacționăm pe rețelele de socializare. Laura Lewin, specialist în educație, avertizează că acest sentiment de recompensă poate crea o dependență față de stimuli tehnologici, contribuind astfel la modelele de utilizare compulsivă.

Rolul fundamental al adulților, în special al părinților și îngrijitorilor, devine evident în această ecuație. Cum putem aștepta ca micuții să reglementeze sau să urmeze un ghid al utilizării dispozitivelor dacă noi înșine nu suntem capabili să dăm un exemplu în acest sens?

Specialista subliniază că efectele phubbing-ului pot afecta profund dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă a copiilor și adolescenților. Copiii învață prin imitarea comportamentului adulților din jurul lor, așa că, dacă ei cresc într-un mediu în care părinții sau adulții din familie acordă mai multă atenție telefoanelor mobile decât relațiilor personale, pot internaliza această prioritizare a tehnologiei și pot considera că este normal să-i ignore pe cei din jur în favoarea ecranelor.

Mai mult, dacă adulții sunt preocupați cu privire la ecrane în timpul interacțiunilor de familie, copiii pot avea dificultăți în dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă. Conform lui Lewin, „abilitățile de ascultare, exprimare și înțelegere pot fi afectate, precum și dezvoltarea empatiei”. În plus, timpul excesiv petrecut pe dispozitive electronice de către adulți poate avea un impact emoțional negativ asupra copiilor, care ar putea simți că nu sunt o prioritate și că tehnologia primează înaintea lor.

Laura Lewin detaliază: „Această lipsă de interes față de copii ar putea duce la scăderea stimei de sine, retragere și, în cele din urmă, la reducerea dorinței de a împărtăși și de a participa la interacțiunile sociale. Acest lucru, la rândul său, poate duce la sentimente de invizibilitate și frustrare”.

Phubbing-ul persistent poate avea, de asemenea, consecințe dăunătoare asupra capacității copiilor de a-și menține atenția și concentrarea în situații sociale și școlare. Învățarea implică adesea aspecte sociale, iar capacitatea de a se concentra asupra conversațiilor sau a problemelor școlare poate fi compromisă, fie în interiorul sălii de clasă, fie în afara ei. Dacă un copil nu este cel care „primește atenția”, dar observă că adulții din jurul său sunt concentrați pe telefoanele lor mobile, acest lucru poate genera anxietate și stres, în special dacă simte presiunea de a răspunde rapid la notificări și mesaje.

Vezi și Agresivitate, impulsivitate și iritabilitate: Efectele timpului excesiv pe ecran la copii, potrivit unui studiu

5 strategii pentru a evita sau a contracara phubbing-ul acasă

3. Fenomenul ... (fenomenul-phubbing-un-specialist-in-educatie-trage-un-semnal-de-alarma-nu-este-un-comportament-normal-sau-acceptabil-3_04698600.jpg)

SURSA FOTO: freepik.com @graystudiopro1

În calitate de adulți, suntem ghizii principali ai dinamicii și comportamentelor care se cristalizează în cadrul familiei noastre. Din acest motiv, Laura Lewin ne oferă cinci recomandări și strategii esențiale pentru a evita sau a contracara phubbing-ul și pentru a cultiva o comunicare mai sănătoasă și conștientă în interiorul căminului nostru.

Să dăm exemplu: Acțiunile noastre vorbesc mai mult decât cuvintele. Atunci când stabilim standarde și reguli, comportamentul nostru este extrem de elocvent. Prin capacitatea noastră de a limita și reglementa utilizarea dispozitivelor electronice în timpul interacțiunilor cu familia, demonstrăm copiilor că valorizăm acele momente de conexiune autentică. Ne putem concentra pe cei dragi, transmițând astfel învățarea că prețuim aceste clipe de întâlnire.

Să stabilim limite și reguli: O modalitate eficientă de a contracara phubbing-ul este de a limita utilizarea dispozitivelor electronice la anumite ore ale zilei sau în anumite zone ale casei. De exemplu, putem interzice telefoanele mobile la masa de prânz sau înainte de culcare, precum și în camerele copiilor la anumite ore.

Să planificăm activități în aer liber: Într-o lume tot mai absorbită de tehnologie și ecrane, este important să amintim copiilor importanța interacțiunii cu mediul lor natural. Îi putem încuraja să se bucure de natură și să aprecieze bogăția pe care o oferă. Plimbările în natură și excursiile în aer liber pot fi o modalitate excelentă de a realiza acest lucru.

Să promovăm activitatea fizică: Implicarea copiilor în activități fizice, fie prin înscrierea lor într-un club sportiv, fie prin organizarea de momente de joacă cu alți copii, le oferă șansa de a-și crea amintiri tangibile. Prin intermediul râsului și al construirii unor relații autentice, aceste experiențe îmbogățesc viața copiilor și îi îndeamnă să se conecteze cu lumea din jurul lor.

Să rezervăm timp pentru interacțiuni de calitate: Programarea unor momente speciale în care să ne bucurăm de activități în familie, cum ar fi jocurile de societate, discuțiile sau alte activități creative, pot contribui semnificativ la contracararea phubbing-ului. Aceste interacțiuni de calitate nu doar consolidează legăturile familiale, ci și modelează comportamentele sănătoase în ceea ce privește utilizarea tehnologiei în viața de zi cu zi.

Citește și Ați auzit de „sindromul jocului neterminat” la copii? Există trei motive principale care stau la baza lui!



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Recomandari si sfaturi





DC Media Group Audience
pixel