Un profesor universitar de la Yale spune, după ani de cercetări, care e cel mai bun predictor al succesului la școală: „Nu e doar teorie!”

Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Un profesor universitar de la Yale spune, după ani de cercetări, care e cel mai bun predictor al succesului la școală: „Nu e doar teorie!” / FOTO: freepik.com @syda_productions
Un profesor universitar de la Yale spune, după ani de cercetări, care e cel mai bun predictor al succesului la școală: „Nu e doar teorie!” / FOTO: freepik.com @syda_productions

Se consideră că notele de la școală și IQ-ul decid totul în viață. Cercetările internaționale spun altceva.



Abilitatea emoțională, în special autocontrolul și inteligența emoțională, prezice adesea performanța școlară și starea de bine pe termen lung. Profesorii o recunosc în clasă. Specialiștii o măsoară în studii longitudinale. Tu poți să o cultivi acasă.

Ce înseamnă „abilitate emoțională”

SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media

Este capacitatea copilului de a-și recunoaște emoțiile, de a le gestiona și de a relaționa bine cu ceilalți. În literatură se numește „inteligență emoțională” sau „self-control” când vorbim despre reglarea impulsurilor.

Marc Brackett, profesor la Yale și director al Yale Center for Emotional Intelligence, explică pe scurt: „Cercetările mele se concentrează pe rolul emoțiilor și al inteligenței emoționale în învățare, luarea deciziilor, creativitate, relații, sănătate și performanță”. notează Yale School of Medicine.

Studiile arată două mecanisme clare prin care abilitățile emoționale ajută la școală. Primul, reducerea anxietății, astfel crește capacitatea de concentrare. Al doilea, îmbunătățirea relațiilor cu profesorii și colegii, ceea ce sporește implicarea. Meta-analize recente găsesc o legătură stabilă între inteligența emoțională și performanța academică. 

Dovezi cheie, în limbaj simplu

Un studiu longitudinal major arată că autocontrolul în copilărie prezice sănătatea, veniturile și comportamentele la maturitate. Autorii susțin: „Arătăm că autocontrolul din copilărie prezice sănătatea fizică, dependența de substanțe, situația financiară personală și comportamentele infracționale la maturitate”.

Aceasta nu e doar o legătură teoretică. Are impact concret pe zeci de ani, notează PNAS.

O meta-analiză recentă concluzionează că inteligența emoțională a elevilor este asociată, în mod consistent, cu performanța școlară. Efectul nu e colosal, dar e constant și practic. Investiția în abilități socio-emoționale crește notele și implicarea. 

Programe școlare bazate pe inteligența emoțională, cum este RULER din Yale, au arătat îmbunătățiri la note și comportament. Cercetările de evaluare au raportat, de exemplu, creșteri ale mediei clasei și comportament mai bun în școli care au aplicat programul.

Aceste rezultate nu anulează importanța cunoștințelor. Ele spun că if copilul nu gestionează emoțiile, învățarea are de suferit.

De ce e mai importantă abilitatea emoțională decât IQ-ul, uneori

SURSA FOTO: freepik.com @lysenko_andrii

IQ-ul oferă resurse cognitive. Dar emoțiile hotărăsc folosirea acelor resurse. Un copil anxios nu poate folosi memoria de lucru. Un copil care nu se adaptează social nu primește sprijinul colegilor sau profesorilor. Astfel, două copii cu același IQ pot avea trasee foarte diferite.

Cercetările asupra „self-control” arată că autoreglarea timpurie are efecte pe termen lung, chiar după ce se controlează pentru factorii socioeconomici și IQ. Aceasta face din abilitatea emoțională un predictor puternic al succesului real. 

10 strategii practice, dovedite științific, pe care le poți aplica imediat

Am grupat tacticile pe scurt. Fă una azi. Adaugă alta mâine.

Citește împreună și discută emoțiile din poveste. Legătura literatură-emoție antrenează vocabularul emoțional. 

Învață tehnici simple de calm: respirație 4-4, pauza de 30 de secunde, număratul până la 5. Repetiția le face automate. 

Exersează „numele emoției”. Când plânge, întreabă: „Ce simți? Cum o numim?” 

Stabilește rutine clare pentru teme. Rutină înseamnă mai puțină anxietate. 

Folosește dialogul socratic: pune întrebări care îl ajută să reflecteze asupra deciziilor. Aceasta antrenează luarea deciziilor responsabile. 

Încurajează confruntarea controlată cu frustrarea: puzzleuri sau sarcini ușor frustrante urmate de discuție despre cum au rezolvat situația. 

Modelul tău contează. Spune ce simți și cum te calmezi când ești supărat. Copiii imită. 

Practică empatia la masă: „Cum crezi că s-a simțit colegul tău când...?” Aceasta construiește relații. 

Monitorizează somnul și ecranele. Lipsa somnului agravează autoreglarea. 

Aplică trei din ele constant timp de 4 săptămâni. Vezi ce se schimbă.

VEZI ȘI:

Elevii care nu învață aceste 3 abilități în ciclul primar ajung să aibă dificultăți mari în adolescență, potrivit psihologilor și specialiștilor în educație

Expresii folosite de părinți care erodează discret încrederea unui copil: „Deși intenția nu este de a răni, repetarea anumitor afirmații seamănă semințe de nesiguranță”

Obiceiuri de citit care fac diferența între un elev mediocru și unul foarte bun. Un studiu uriaș a arătat că micuții care cresc într-o casă cu multe cărţi au, în medie, 3 ani de şcoală în plus

Copilului tău nu-i place școala sau să învețe? E timpul să-i spui aceste lucruri, chiar dacă sună dur

9 lucruri pe care profesorii ar vrea să nu le mai facă părinții cu copiii lor: „Așa creezi premise pentru eșec!”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.






Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

pixel