De ce avem 40% analfabetism funcțional în România și cum arată sărăcia „de lângă noi”, ne-a explicat, la Părinți Prezenți, Lavinia Stan, mamă a șase copii, expert în parenting, autor și coach cu o experiență impresionantă.
„Acest 40% analfabetism funcțional se potrivește foarte bine cu 40% copii în grad mare de sărăcie și de risc. Lucrurile astea, din păcate, sunt în conexiune”, a spus Lavinia Stan la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
E o declarație care ar trebui să ne înghețe sângele în vine. Pentru că nu vorbim despre lipsa de chef de a învăța, despre generații leneșe sau despre sisteme de educație defecte, ci despre un cerc vicios, în care copilăria e confiscată de nevoi primare: mâncare, căldură, haine.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
„Dacă un părinte are problema de a-i pune copilului ceva de mâncare pe masă... este baza nevoilor umane: «ce mănâncă copilul meu astăzi?» «ce mănâncă copilul meu mâine?» «cu ce plătesc factura?» «cu ce încălzesc casa?» Învățarea este ceva ce rămâne foarte în urmă în atenția părintelui. Și în atenția copilului! Ăștia sunt copii care, de fapt, supraviețuiesc”, mai spune Lavinia Stan.
Pentru acești părinți, educația nu e o prioritate pentru că nici nu poate fi. Nu pentru că nu le-ar păsa, ci pentru că lupta zilnică e cu mult mai dură. E despre stomacuri goale, despre facturi imposibile și despre ierni fără lemne. Iar pentru copiii lor, învățarea devine un lux. Un vis îndepărtat.
„Și aici înseamnă că noi, ca țară, avem probleme serioase. Nu este vorba despre a învăța, este vorba despre faptul că acești copii nu au mâncare pe masă, nu au ce le trebuie, nu au adidași în picioare, nu au hăinuțe groase. Și chestia asta nu se întâmplă în nu știu ce sat de munte sau în nu știu ce cătun. Se întâmplă și aici lângă noi”, mai spune experta.
Lavinia Stan povestește o scenă sfâșietoare:
„Acum câteva ierni a fost un ghețuș din acesta fenomenal și mi-am dus copiii la școală și până când m-am retras către mașină eram foarte atentă să nu cad. Era pur și simplu sticlă pe jos. Era ger, era cumplit de sticlos pe jos. Cred că a fost ultima iarnă așa mai puternică în București.
Și a trecut pe lângă mine un copilaș care se ducea către școală. Eu stând foarte concentrată să mă uit pe unde calc, am văzut cu ce era încălțat copilul ăsta.
În mod normal, n-aș fi fost atentă. Așa, l-am văzut.
Pe un ger cumplit, el avea niște adidași în picioare care erau ca dintr-o foiță de ceapă, făcuți praf, rupți. Mi s-a făcut rău. Pentru că mi-am dat seama că suntem în București, în nordul Bucureștiului, într-o zonă în care noi vorbim despre niște cifre, despre niște salarii, despre niște venituri, despre niște businessuri mari, iar copilul ăla, într-un frig de -10 grade, așa era încălțat la școală în ziua aia”.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Mesajul Laviniei Stan e clar: nu mai putem trata sărăcia ca pe un fenomen exotic, care se întâmplă în zone îndepărtate. Pentru că ea e aici. În școli din orașe mari. În familii vecine. În copii care stau în aceeași bancă cu ai noștri.
„Da, sărăcia este lângă noi, nu departe de noi, dar noi trecem indiferenți pe lângă chestia asta fără să ne dăm seama”, avertizează Lavinia Stan.
În spatele abandonului școlar nu sunt copiii „proști” sau „leneși”. Sunt copii care se duc seara nemâncați la culcare. Copii care nu pot învăța pentru că le îngheață mâinile în casă sau pentru că dorm în aceeași cameră cu patru frați. Copii pentru care mersul la școală e un act de curaj și rezistență, nu o etapă firească.
„Despre asta e vorba. De asta aveam abandon școlar și analfabetism. Copiii ăia nu sunt proști. Aici nu vorbim despre copii nepăsători, vorbim despre copii care seara, conform studiilor, se duc nemâncați la culcare. Despre asta e vorba”, conchide Lavinia Stan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.