EXCLUSIV | Alarmă în Educație: Rezultatele PISA 2025 și riscul de securitate națională. Analiza lui Daniel David / video

Cele mai recente date ale testării internaționale PISA 2025 plasează România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană și pe pozițiile 48–55 din 91 de țări participante. Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” și fost ministru al Educației, avertizează la DC Edu, emisiune moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, difuzată la DC News și Părinți și Pitici, că aceste cifre nu indică o simplă problemă școlară, ea reprezintă un risc major de securitate națională. Această încadrare extrem de gravă a fost deja aprobată și integrată oficial în Strategia Națională de Apărare a Țării.

De ce este analfabetismul funcțional o amenințare la adresa siguranței naționale? Daniel David explică scopul conectării educației la realitate.

„Dacă noi vrem ca sistemul educațional să formeze absolvenți care sunt bine integrați pe piața muncii și cetățeni care să nu fie vulnerabili la manipulare și la teorii conspiraționiste, atunci paradigma PISA este foarte importantă. Dacă nu ne propunem acest lucru, atunci sigur putem să spunem că sistemul nostru formează alt gen de absolvenți care se pricep foarte bine la, nu știu, matematică, română, științe, dar în zona sau în contextele științelor, nu în viața de zi cu zi. Ca ministru, în prima parte a anului 2025 am făcut un diagnostic al sistemului nostru de educație și cercetare și una dintre concluziile cheie a fost că analfabetismul funcțional (măsurat pe baza testelor PISA) este la un nivel extrem de ridicat, devenind un risc de securitate națională. Acesta a fost motivul pentru care am ținut și a fost acceptat acest lucru: să fie inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării”, spune fostul ministru al Educației.

Cifrele dezastrului: Procentele analfabetismului funcțional în 2025

Rezultatele PISA 2025 arată o degradare suplimentară față de testarea din 2022. Rezultatele testării PISA 2025 indică un declin accentuat al sistemului de învățământ, cu o degradare vizibilă față de evaluarea din 2022 pe toate palierele cheie. Rata analfabetismului funcțional la lectură a urcat alarmant la 48%, în creștere de la pragul de 42% înregistrat la ciclul anterior, în timp ce la matematică situația a depășit un prag psihologic periculos: 52% dintre elevii de 15 ani nu pot înțelege sau aplica noțiuni de bază. În zona științelor, stagnarea la un nivel de 46% confirmă lipsa oricărei ameliorări în sălile de clasă. Cel mai îngrijorător semnal vine însă dinspre competențele digitale, unde procentul celor fără abilități practice de evaluare și utilizare critică a instrumentelor digitale atinge cota critică de 57%, o anomalie evidentă într-o generație care petrece ore întregi în fața ecranelor, dar fără să deprindă reflexe reale de învățare.

Comentând aceste date, Daniel David punctează eșecul de a aborda din timp procesul de evaluare și predare: „nu poți să te aștepți la rezultate PISA dacă nu ai paradigma PISA prinsă în cele două componente fundamentale: predare-învățare și evaluare”.

Rădăcina eșecului românesc la PISA nu constă în lipsa de inteligență a elevilor sau în lipsa de pregătire teoretică a cadrelor didactice. Constă în filozofia greșită a învățării. În timp ce școala românească se încăpățânează să pregătească elevii pentru a rezolva probleme teoretice izolate, testele PISA evaluează capacitatea de a interpreta și rezolva probleme din viața cotidiană prin intermediul cunoștințelor.

Pentru a clarifica această diferență de esență, Daniel David oferă definiția exactă a paradigmei PISA: „PISA înseamnă cu totul altceva; nici măcar nu se reduce la aplicarea acestor competențe în viața cotidiană. PISA înseamnă ceva de genul următor: că tu te confrunți cu diverse situații de viață, poți să modelezi acele situații de viață în competențele tale de matematică, de fizică, de chimie, de gramatică, de limbă, de comunicare, găsești soluțiile odată ce ai aceste modele și această înțelegere și întorci soluțiile la viața cotidiană. Asta înseamnă PISA”.

Totodată, fostul ministru subliniază că potențialul elevilor români este dovedit de alte testări internaționale, precum TIMSS, unde aceștia obțin scoruri peste media internațională la matematică pură: „Copiii români, cel puțin în zona matematicii la alte teste internaționale cum e TIMSS, au avut performanțe peste nivelul unei medii internaționale. Asta nouă ne spune că nu sunt mai puțin deștepți decât alți copii, că profesorii noștri știu să predea dacă le spui ce să predea, dar nu am avut paradigma PISA”.

Paradoxul investițiilor: De ce infuzia masivă de bani fără reformă a fost un eșec

În perioada 2020–2025, în educația din România s-au pompat resurse financiare impresionante prin PNRR și programul național de reducere a abandonului școlar (PNERAS). Cu toate acestea, scorurile au scăzut. Explicația lui Daniel David este tranșantă: banii aruncați într-un sistem nereformat sunt bani irosiți.

„Unii colegi sperau că în 2025, ca urmare a acestor măsuri... PISA 2025 ar trebui să arate mai bine. Eu am fost un pic mai neutru... neutru spre sceptic, pentru că nu ajunge să duci bani într-un sistem. Dacă sistemul este nereformat, banii îi duci degeaba sau îi duci cu efecte foarte scăzute. Contează la fel de mult să duci bani pe cât contează să-i folosești bine. Iar resursele pe care noi le-am dus au fost de multe ori nesustenabile, bazate pe fonduri europene... le-am dus de multe ori în burse de merit care s-au dat cu nota 5 sau care erau luate de 60–70% de copii dintr-o clasă, le-am dus, în loc să le ducem în salarii, în tot felul de sporuri, plata cu ora. Altfel spus, banii n-au fost duși în acele zone de unde te așteptai să apară dezvoltarea”, spune fostul ministru. „Eu acolo aș fi dus banii: aș fi dus bani în zonele sociale – masa sănătoasă – și aș fi dus bani în salariile profesorilor, pentru că știm că aceste lucruri pot să conteze”.

Referitor la programul PNERAS, Daniel David recunoaște utilitatea sa în reducerea abandonului școlar, dar arată de ce nu a putut influența rezultatele PISA: „PNERAS-ul a fost un program bun, m-am uitat la rezultate... riscul școlii s-a redus, a crescut performanța în anumite zone la evaluarea națională, dar PNERAS-ul n-a fost gândit în paradigma PISA. A fost gândit în paradigma noastră tradițională: adică să fii mai bun la matematică în domeniul matematicii sau la științe în zona științelor”.

Limita vechilor paradigme și urgența reformei QX

Concluzia analizei lui Daniel David este că învățământul românesc a atins un punct de blocaj structural, din care nu mai poate ieși prin cosmetizări sau cârpeli bugetare. Este nevoie de o schimbare de paradigmă asumată la nivel național prin programul de reforme QX: „Problema noastră majoră este că până acum ne-am dezvoltat în paradigmele vechi și că educația nu se mai poate dezvolta în vechile paradigme, ci trebuie să schimbe paradigmele. Ne-am dezvoltat și am rămas prea legați de vechile paradigme care au ajuns la limită și trebuie schimbate”.