Cyberbullying și hărțuirea online a elevilor: S-a terminat cu scuza „nu s-a întâmplat în curtea școlii”, explică avocata Adelina Albu

Liniștea de acasă a încetat de mult să mai fie un adăpost sigur pentru un elev batjocorit la cursuri. Agresiunea nu se mai termină odată cu sunetul ultimului clopoțel. Ea traversează poarta curții și se mută în buzunarul hainei, pe ecranul telefonului. Notificările care curg neîncetat pe WhatsApp, filmările umilitoare urcate pe TikTok sau fotografiile compromițătoare trimise pe grupuri secrete prelungesc calvarul la orice oră din zi și din noapte. În fața acestor drame, mulți părinți se lovesc la cancelarie de o scuză comodă: „S-a întâmplat pe telefoanele lor private, în timpul liber, școala nu are nicio vină”.

Realitatea din legislația actuală contrazice însă din temelii acest pretext. În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, realizată de Loredana Iriciuc, redactor-șef Părinți și Pitici, avocata Adelina Albu a clarificat faptul că hărțuirea online este reglementată expres de lege. Conducerea școlii are îndatorirea să deschidă anchetă și să ia măsuri de protecție chiar dacă mesajele au fost scrise seara, din sufragerie, iar faptele grave comise în spatele tastaturii intră direct sub incidența Codului Penal.

Infracțiunile din spatele tastaturii: De la amenințări la poze intime distribuite fără voie

Spațiul virtual nu reprezintă o zonă neutră în care adolescenții pot acționa fără frica legii. Cuvintele scrise cu furie și pozele intime trimise între colegi pot deveni rapid probe materiale într-un dosar penal de anvergură.

Avocata Adelina Albu a explicat încadrarea juridică exactă a acestor abuzuri digitale.

„Se numește cyberbullying și este expres inclus în definiția legală. Obligațiile școlii se aplică și aici, chiar dacă faptele nu s-au petrecut în mod ad-litteram în curtea școlii, atâta timp cât au legătură cu mediul școlar iar elevul este afectat.

Putem vorbi despre infracțiuni de amenințare atunci când există un mesaj cu un rău viitor, despre infracțiuni de hărțuire sau chiar despre o infracțiune mult mai gravă: distribuirea de imagini intime fără consimțământ.

Deci toate aceste lucruri se pot petrece în mediul online în zilele noastre, din păcate, fără limite sau probleme. Din păcate, legea vine să pună o limită, pentru că despre asta vorbim și eu asta prezint în calitate de avocat, iar iată că cyberbullying-ul este deci o variantă luată astăzi în vizor de autorități”, spune avocata.

Mitul „s-a întâmplat după ore”: Școala nu poate închide ochii la grupurile clasei

Una dintre cele mai mari greșeli administrative comise de conducerile școlare este refuzul de a gestiona conflictele născute pe rețelele sociale. Legea 198/2023 stabilește clar că responsabilitatea instituției nu este limitată de gardul din curte. Dacă atacurile din mediul virtual au legătură cu relațiile dintre colegi și distrug liniștea, demnitatea sau capacitatea de învățare a unui elev la clasă, conducerea are datoria să deschidă procedura disciplinară și să asigure asistență psihologică de urgență.

Greșeala care distruge probele: Cum faci o captură de ecran valabilă în instanță

În momentul în care un părinte citește mesajele de coșmar din telefonul copilului, impulsul firesc este să șteargă aplicația sau să blocheze conturile agresorilor. Acest gest poate distruge însă tocmai elementele esențiale cerute de polițiști și magistrați. O captură decupată la repezeală, care arată doar câteva replici fără context, poate fi ușor contestată de avocații agresorului sub pretextul că textul a fost manipulat sau scos din conversație.

Regula de salvare a probelor a fost detaliată de avocata Adelina Albu.

„Iar dacă vorbim despre bullying în mediul online, aici sfătuiesc părinții să păstreze capturi de ecran complete, cu link, cu dată, cu oră, cu profilul de la care vin mesajele. Pentru că altfel, dacă mergem în instanță cu o captură de ecran decupată unde se vede așa doar textul, o porțiune, acest lucru poate fi contestat ca fiind scos din context și pierde oarecum din valabilitate”, susține Adelina Albu.

Lanțul măsurilor legale: Ce pași parcurge școala și când se ajunge la Parchet

După strângerea dovezilor complete, familia depune o sesizare oficială la secretariatul școlii. Din acea secundă, conducerea unității își asumă întreaga responsabilitate legală pentru siguranța elevului și nu mai are voie să amâne deciziile.

Avocata Adelina Albu a descris pașii obligatorii pe care profesorii trebuie să îi urmeze:

„Din momentul sesizării, școala are obligație de reacție, deci nu poate rămâne sub nicio formă în pasivitate. Procedura implică înregistrarea sesizării, informarea conducerii, implicarea consilierului școlar. Pașii următori ar fi discuții separate cu elevii implicați, un plan de intervenție foarte important și, dacă e cazul, sesizarea Comisiei pentru prevenirea violenței, a Inspectoratului Școlar și, când există indicii de infracțiune sau pericol pentru copii, la DGASPC sau chiar a poliției sau a parchetului. Deci iată o întreagă listă de acțiuni progresive care cad în sarcina școlii, pe care aceasta nu le poate ignora pentru a se pune la adăpost de o răspundere în sarcina sa”.

Dacă mesajele depășesc jignirile uzuale și conțin amenințări cu violența fizică, șantaj sau distribuire de imagini compromițătoare, sesizarea organelor de urmărire penală devine o urgență. Părinții pot depune plângerea penală la Poliție sau la Parchet în paralel cu ancheta școlară, fără să aștepte concluziile comisiei interne din învățământ.