În timp ce atenția se concentrează masiv pe prima zi de grădiniță și pe lacrimile acomodării, ultimul an de grădiniță este o etapă fundamentală despre care se vorbește mult prea puțin. După trei ani de acomodare, încercări și adaptare, copilul ajunge în sfârșit în punctul în care spațiul grădiniței devine o a doua casă. Mira Loghin, autor de carte, fondatoare de grădiniță, trainer certificat în comunicare nonviolentă și specialist în educație timpurie, explică de ce acest an este crucial pentru stima de sine și pentru consolidarea relațiilor sociale ale copilului.
„Grupa mare este ultimul an de copilărie mică. Este ultimul an în care copilul are posibilitatea să se joace într-un spațiu, într-un mediu de fapt pe care l-a construit niște ani de zile. Se află de cel puțin trei ani de zile în grădiniță, are prieteni, a învățat o mulțime de lucruri care îl ajută la conexiunea socială și mai ales îl ajută să se facă văzut și auzit, contribuie la proiectele care se întâmplă în grădiniță”, spune autoarea ghidului „Grădinița pentru totdeauna” la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Această stabilitate acumulat în timp le permite chiar și copiilor mai timizi sau celor care au întâmpinat dificultăți la grupa mică să înflorească. Grupa mare devine un incubator de încredere unde copilul își descoperă adevărata valoare.
„Deci este anul în care el poate să se vadă cu adevărata lui valoare. Poate dacă a fost mai în spate în primii ani, când a avut și dificultăți de acomodare în grupă, grupa mare îl lasă să fie cu adevărat în largul său. Este anul în care copiii fac cele mai multe achiziții sau le arată, le poți vedea în ultimul an de grădiniță”, adaugă Mira Loghin.
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le comit părinții și educatorii, încă din primele zile de septembrie ale grupei mari, este proiecția obsesivă către școală. Din dorința de a-i pregăti sau de a le insufla responsabilitate, adulții încep să le repete copiilor că regulile s-au schimbat. Mira Loghin spune cât de dăunătoare este această presiune psihologică aplicată prematur: „De regulă părinții, pentru că se gândesc Ok, vreau să-l pregătesc pentru școală, vreau deja să se gândească să-i fie mai ușor atunci când intră la școală, au tendința să le spună: Gata, este ultimul an de grădiniță, la toamnă vei merge la școală! Și totuși, toamna este peste un an! Ce se întâmplă în acel moment? Țin copilul în viitor și nu în prezent. Îl trimit iarăși cu un an înainte și nu acum, în acest moment”.
Prin trimiterea constantă în viitor, copilul este privat de bucuria etapei în care se află. În loc să trăiască din plin sentimentul de siguranță și meșterire pe care i-l oferă grupa mare, el este pus într-o stare de așteptare anxioasă față de un eveniment îndepărtat.
Grădinița nu este doar o instituție, este o a doua familie. În cei 3-4 ani petrecuți împreună, copiii creează legături cu colegii și cu educatoarele care i-au conținut și i-au ghidat. De aceea, desprinderea de grădiniță nu se face printr-o simplă ieșire pe ușă în luna iunie, ea necesită un proces conștient de rămas-bun. Specialista Mira Loghin recomandă ca această etapă de încheiere să fie rezervată strict ultimelor săptămâni din anul școlar.
„Ultimul an de grădiniță este inclusiv despre cum îmi iau la revedere de la această etapă, dar nu în primele luni. Aș zice în ultima lună: ultima lună de grădiniță, iunie sau iulie, depinde cum e la fiecare, este pentru a mă pregăti să-mi iau rămas bun. Să mă uit la tot ce a fost pentru mine grădinița în acești ani: prietenie, relații foarte frumoase, achiziții multe pe care copilul le-a deprins în acești ani, educatori, oameni adulți care au primit și au contribuit la creșterea și formarea lui. E ca o familie, și ultima parte a anului școlar să fie dedicată rămas-bunului”, explică specialista.
Un aspect important evidențiat de autoare este ordinea etapelor: nu putem începe pregătirea fizică și emoțională pentru școală până când nu am încheiat complet capitolul grădiniței: „Pregătirea cu adevărat pentru școală o faci când ai încheiat cu grădinița. Adică poți să-ți cumperi ghiozdan sau uniformă, ca să vorbim ca pe timpuri, abia după ce ai încheiat grădinița”.
O altă neînțelegere a ultimului an de grădiniță constă în transformarea sălii de grupă într-o sală de clasa pregătitoare, inundată de fișe de lucru, caiete speciale și exerciții repetitive.
„Pregătirea școlarului sau viitorului școlar nu se face prin modalitatea: Dragi copii, anul acesta o să ne pregătim pentru școală pentru că voi o să mergeți la școală și o să facem mai multe fișe, o să colorăm mai mult, o să desenăm mai mult și o să ne pregătim pentru că, știți, o să faceți bastonașe”, spune experta.
Adevărata pregătire pentru școală nu constă în acumularea tehnică de cunoștințe. Constă în dezvoltarea unor competențe socio-emoționale solide și a autonomiei: „Pregătirea pentru școala copilului înseamnă ce? Capacitatea de a lucra în echipă cu alți copii, de a putea să ducă un proiect cap-coadă singur, de a putea să ducă un proiect cap-coadă împreună cu alți copii, de a avea o viziune și a pune-o în practică — de exemplu, să desenezi ceva și apoi din desenul acela să coși o traistă sau un alt obiect”.
În plus, intrarea în mediul școlar presupune o tranziție către o colectivitate mai mare, unde atenția individuală a adultului scade. Din acest motiv, cel mai important bagaj pe care copilul îl poate lua din grădiniță este capacitatea de a-și comunica nevoile și limitele.
„Un lucru foarte important pe care eu îl consider foarte important este: unul, să știe să ceară, doi, să știe să spună DA sau NU, să aibă o atitudine de a ajuta, de a contribui la binele celorlalți, de a-și aduce aportul și contribuția; și de a putea recunoaște ce trăiește în acel moment, sunt trist, sunt supărat, și să fie deschis să găsească împreună cu ceilalți și alte strategii pentru nevoile lui”, adaugă Mira Loghin.
Experta concluzionează că această ancoră emoțională este scutul copilului la școală: „Pentru că când mergi la școală este mai dificil să primești, să zic, grijă și atenție pentru partea asta
. Nu că n-ar fi necesar — este foarte necesar, dar știu că este mult mai greu să primești atenție și grijă pentru partea ta emoțională când toată lumea se uită doar cât de mult vei acumula tu”.
