În lumea sălilor de sport și a ghidurilor de fitness, noțiunea de „core” sau centru al corpului este redusă aproape mecanic la imaginea unui abdomen plat, definit prin exerciții istovitoare. Multe femei își petrec tinerețea făcând sute de abdomene zilnice, doar pentru a descoperi, după o sarcină sau după ani de stat la birou, că spatele refuză să mai coopereze, iar la fiecare efort mai intens apar scăpări necontrolate de urină.
Surpriza vine din faptul că adevărata bază a acestui nucleu de stabilitate nu se vede în oglindă. Ea se află ascunsă adânc în bazin și poartă numele de planșeu pelvin. Kinetoterapeutul Dragoș Cristian Bogdan atrage atenția asupra modului în care această rețea de mușchi, tendoane și fibre nervoase dictează atât mersul firesc, cât și confortul intim de zi cu zi.
Privit prin ochii unui anatomist, planșeul pelvin nu este o masă musculară oarecare, ci o căptușeală vie, aflată chiar la hotarul dintre scheletul osos și lumea exterioară. Această structură susține vezica, uterul și intestinele, oprindu-le să coboare sub forța gravitației.
Kinetoterapeutul Dragoș Cristian Bogdan detaliază alcătuirea acestei punți de rezistență.
„Planșeul pelvin este o componentă musculo-fascială care separă pelvisul — partea inferioară de pelvisul structural, partea de oase — mai exact delimitează pelvisul de partea perianală, fiind compus din mușchi, fascii, tendoane și ligamente ca suport pentru cavitatea viscerală. Ajută foarte mult la reglarea presiunii intraabdominale, ajută în același timp când vorbim de defecație și micțiune”, spune expertul la Părinți Prezenți, o emisiune marca PărințișiPitici.ro.
Dincolo de susținerea mecanică a organelor, zona reprezintă un nod de comunicare extrem de sensibil pentru întregul sistem nervos. Fără o inervație sănătoasă, corpul își pierde reperele de siguranță:
„Zona este străbătută amplu de o rețea nervoasă care are rol somatic pentru control, rol vegetativ pentru funcții și rol senzitiv pentru partea intimă. Rolul planșeului pelvin în viața de zi cu zi a unei femei joacă următorul rol: control pentru presiunea intraabdominală, controlul pentru micțiune, controlul pentru defecație, controlul organelor interne și, bineînțeles, pentru sănătatea intimă”, adaugă kinetoterapeutul Dragoș Cristian Bogdan.
Dacă fibrele nervoase sau musculare suferă întinderi sau rupturi, femeia își pierde treptat capacitatea de a simți contracțiile firești, iar funcțiile de bază ale organismului încep să scârțâie.
Cea mai frecventă greșeală întâlnită în cabinetele de recuperare este separarea abdomenului de restul structurilor profunde. Corpul uman funcționează ca un cilindru închis: capacul de sus este diafragma respiratorie, pereții sunt formați din mușchii abdominali și cei ai spatelui, iar fundul cilindrului este chiar planșeul pelvin.
Dacă fundul acestei cutii este slăbit, orice efort abdominal, un strănut sau ridicarea unei sacoșe împinge organele spre bazin, amplificând riscul de prolaps.
Specialistul lămurește ce presupune cu adevărat întregul angrenaj: „Când se vorbește despre core... core-ul nu înseamnă doar peretele abdominal și o parte din musculatura spatelui, în special toracal și inferior, ci inclusiv partea de planșeu pelvin împreună cu diafragma. Toate înseamnă core-ul! Și dacă le punem cap la cap, atunci într-adevăr fiecare are rolul ei, doar că planșeul pelvin are mai multe roluri: când trebuie să stea relaxat, când trebuie să stea contractat”.
Un planșeu pelvin sănătos nu înseamnă o zonă încordată permanent, ci o musculatură suplă, capabilă să se destindă în timpul nașterii sau la toaletă și să se adune ferm în clipa în care ridici o greutate.
Poziționarea bazinului explică de ce orice dezechilibru intim se resimte imediat în mers și în coloana vertebrală. Bazinul este puntea de legătură dintre partea de sus a trunchiului și picioare, locul unde se întâlnesc toate forțele de mișcare.
Dragoș Cristian Bogdan explică de ce această zonă reprezintă ancora principală a trupului: „Pelvisul, partea de oase, se leagă de zona lombară, de trunchi. Aici în față ar veni abdomenul și organele, iar în aceste două părți se leagă picioarele omului, mai exact femurul. Automat, ele sunt la răscrucea respectivă și joacă un rol foarte important, ca să nu mai spunem partea de echilibru, unde centrul de echilibru al corpului uman este exact în zona aceasta, vertebra S2”.
La nivelul celei de-a doua vertebre sacrate se concentrează centrul de greutate al întregii ființe. Dacă musculatura pelvină este asimetrică sau rigidizată din cauza cicatricilor, întreaga axă a corpului se înclină, atrăgând dureri de șolduri, uzură în genunchi și tensiuni cervicale cronice.
Înțelegerea planșeului pelvin nu mai trebuie să fie o lecție de criză, căutată cu disperare după apariția simptomelor dureroase. O abordare blândă, bazată pe exerciții respiratorii conștiente și refacere posturală timpurie, readuce armonia în întregul trup, permițând fiecărei femei să se miște liber și să își recapete încrederea deplină în propria forță fizică.
