Cum să păstrezi ordinea în casă când ai copii. Două soluții simple care te vor ajuta
31 Octombrie 2026
Senzația de greutate sau presiune în zona bazinului, alături de dificultățile apărute la treburile casnice sau la sport, indică un prolaps de organe pelvine. Această problemă medicală se instalează când țesuturile de susținere slăbesc după naștere sau din cauza efortului fizic exagerat. În cadrul emisiunii „Părinți Prezenți”, kinetoterapeutul Dragoș Cristian Bogdan explică mecanismul bolii și pericolele care apar dacă ignorăm semnalele corpului.
Mușchii și ligamentele își pierd tonusul și elasticitatea, iar organele din bazin își părăsesc poziția anatomică normală. Specialistul descrie la Părinți Prezenți acest proces.
„Prolapsul înseamnă momentul în care organele coboară din zona fiziologică unde sunt amplasate și asta înseamnă că țesuturile sau planșeul pelvin aferent structurilor este slăbit și nu mai poate să țină organele la locul lor. În același timp, vorbim de partea funcțională: în momentul în care organele nu mai sunt la locul lor, la orice mișcare, efort, strănut, râs, ridicat o greutate... atunci planșeul pelvin n-o să mai susțină organele respective”, a spus Dragoș Cristian Bogdan.
Vulnerabilitatea crește din cauza orificiilor anatomice firești din corpul femeii.
„Prolapsul se întâmplă pentru că avem niște hiatusuri, mai exact în planșeul pelvin avem hiatusul urinar, vaginal și cel rectal. Asta ce înseamnă? Natura a lăsat loc liber pentru a avea aceste hiatusuri, dar în același timp ele, dacă nu sunt recuperate și în urma nașterii sau supraefortului nu mai funcționează la capacitatea dinainte, atunci asta înseamnă că ele nu mai susțin zona respectivă și se întâmplă patologia cea de prolaps”, adaugă kinetoterapeutul.
Cumpărăturile grele și miturile din bătrâni care agravează boala
Multe mame fac efort fizic intens mult prea devreme. Căratul sacoșelor și ridicarea căruciorului distrug o structură care are nevoie de timp pentru refacere.
„Dacă mai merg și fac și un supraefort să mai ridic încă o greutate în plus, să zic mă duc la cumpărături etc., atunci planșeul pelvin n-o să mai susțină organele respective, pentru că nu mai poate să mai susțină viscerele”, spune Dragoș Cristian Bogdan.
O altă capcană este comparația cu femeile din trecut, care ar fi trecut peste nașteri fără urmări:
„Multe paciente mi-au spus: «Domnule, dar bunica n-a avut așa ceva». Corect, nu s-a știut în momentul respectiv... Într-adevăr, bunicile n-aveau și nici femeile de acum sute de ani n-aveau tehnologia pe care o avem în ziua de astăzi. Ele n-au avut încotro, noi avem! Să profităm de știință și să facem tot ce este bine pentru sănătatea noastră, ca să ne bucurăm de o calitate a vieții”, a conchis specialistul.
Cum recunoști semnele timpurii și când trebuie să mergi la specialist
Prolapsul nu apare peste noapte, ci trimite semnale clare pe care nicio mamă nu ar trebui să le ignore:
Senzație pregnantă de corp străin sau greutate în vagin spre sfârșitul zilei.
Nevoia frecventă și imperioasă de a urina, însoțită de scăpări involuntare la râs, tuse sau ridicarea bebelușului.
Dureri în zona lombară joasă care se accentuează la statul prelungit în picioare.
Disconfort fizic sau dureri la reluarea vieții intime.
Primul pas pentru evitarea intervențiilor chirurgicale complicate de mai târziu este consultul ginecologic urmat de o evaluare la un kinetoterapeut specializat în recuperarea planșeului pelvin. Gimnastica hipopresivă, exercițiile ghidate de reeducare musculară și renunțarea la ridicarea greutăților mari permit refacerea hiatusurilor și redau femeii libertatea unei vieți active și lipsite de durere.