Furie într-o comună din Timiș, după ce copilul de 13 ani suspect de uciderea lui Mario s-ar fi mutat acolo
25 Ianuarie 2026
Înjurăturile copiilor nu mai sunt privite automat ca un comportament inacceptabil de toți părinții. Un sondaj realizat în rândul familiilor din Statele Unite arată că aproape jumătate dintre părinți consideră că folosirea cuvintelor jignitoare trebuie analizată în funcție de context, vârstă și situație, nu sancționată reflex, iar specialiștii explică de ce regulile rigide nu sunt întotdeauna cea mai eficientă soluție.
Înjurăturile, toleranță zero? Nu chiar! Un sondaj american realizat de Spitalul de Copii al Universității din Michigan arată că mulți părinți sunt mai toleranți decât s-ar crede atunci când copiii lor folosesc cuvinte vulgare.
Înainte de a spune că „pe vremuri era mai bine”, merită analizate rezultatele în detaliu. În realitate, părinții țin cont de mai mulți factori care schimbă modul în care este privit acest comportament.
Sondajul, realizat pe un eșantion reprezentativ de părinți americani, se bazează pe răspunsurile a 1.678 de părinți care au cel puțin un copil cu vârsta între 6 și 17 ani. Chestionarea a avut loc în august 2025. Datele arată că doar 47% dintre părinți cred că un copil nu ar trebui să înjure niciodată. Alți 35% spun că depinde de context, 12% consideră că depinde de cuvântul folosit, iar 6% spun că nu este o problemă.
Adolescenții nu înjură din aceleași motive ca cei mici
Toleranța mai mare a părinților are legătură și cu diferențele de vârstă dintre copii. Părinții adolescenților, cu vârste între 13 și 17 ani, sunt mai predispuși să spună că înjurăturile depind de context. Părinții copiilor mai mici, între 6 și 12 ani, sunt mai înclinați să creadă că înjuratul nu este niciodată acceptabil.
Părinții consideră că cei mici înjură din obișnuință, în proporție de 41%, pentru a-i face pe alții să râdă, 36%, pentru a atrage atenția, 21%, sau pentru că acesta este limbajul folosit în mediul lor, 27%.
„Înjurăturile pot fi o formă de monedă socială pentru tineri”, explică Sarah J. Clark, cercetătoare și codirectoare a sondajului. „Pentru unii, ține de apartenență. Pentru alții, este o modalitate de a provoca o reacție. Înțelegerea motivului poate ajuta părinții să reacționeze mai eficient”.
Specialista avertizează că folosirea înjurăturilor poate apărea și atunci când copilul nu știe să își exprime emoțiile negative în alt mod. Dacă îl ajuți să își exprime furia, tristețea sau frustrarea, comportamentul se poate schimba, iar tendința de a înjura poate scădea.
VEZI ȘI: 6 obiceiuri de parenting care cresc copii cu adevărat sănătoși, conform unui terapeut de familie
Coerență, explicații și puterea exemplului
„Părinții trebuie să își analizeze propriile atitudini pentru a decide ce cuvinte și ce situații justifică o reacție. Copiii mici pot să nu înțeleagă că anumiți termeni sunt nepotriviți, iar părinții vor trebui uneori să le explice sensul, contextul sau impactul social al acestora, pentru a încuraja înțelegerea și empatia”, explică Sarah J. Clark.
„Aceste rezultate arată că înjurăturile nu sunt doar o problemă de disciplină. Ele sunt legate de relațiile dintre copii, de normele din familie și de modul în care părinții aleg să ghideze comportamentul fără a reacționa exagerat”, mai spune cercetătoarea.
Părinții trebuie să fie un exemplu, mai ales că sondajul arată că mulți sunt conștienți de rolul lor în modul în care copiii învață să folosească înjurăturile. La fel de important este să stabilești reguli clare și să le respecți. Atunci când copilul spune că prietenii sau colegii lui înjură, situația poate deveni „o ocazie de a-ți reafirma propriile convingeri”, iar limitele diferă de la o familie la alta.
Autorii sondajului subliniază că „o reacție coerentă și echilibrată la înjurături este, de regulă, mai eficientă decât o pedeapsă severă”.
