Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș a vorbit și ea despre situația programei școlare, dat fiind faptul că subiectul a stârnit multe critici din partea mai multor profesori în aceste zile.
Profesoara a fost invitata lui Sorin Ivan la DC Edu, iar pe lista de subiecte s-a aflat și cel mai actual din aceste zile, programa școlară la Limba și Literatura română, pentru clasa a IX-a.
„În primul rând, aș vrea să spun că regret aceste derapaje și mă delimitez de etichete ca neo Ceaușism sau alte lucruri aberante. Nu despre asta este vorba și cu siguranță colegii noștri care au lucrat la programă, pe care îi cunosc și îi respect, nu au intenționat așa ceva.
Cred că lucrurile au derapat pentru că mi se pare ca dezbateri în cadru organizat academic sau de altă natură ar fi trebuit să aibă loc de la început, înainte de a exploda în media această polifonie a vocilor care până la urmă s-a transformat într-o distonie. Nu ne mai auzim unii pe alții și așa mai departe.
Cred că subiectul acesta al cronologiei pe care s-au focalizat multe polemici, nu este singurul subiect important legat de programă și într-un fel este un subiect care trebuie corelat cu niște viziuni didactice”, a spus Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș.
SURSA FOTO: Freepik.com@eyeem
Sorin Ivan, moderatorul emisiunii de la DC Edu a făcut, de asemenea, niște precizări importante. „Se pare că punctul de polemică, de conflict l-a constituit abordarea acestei programe care dezvoltă tratarea materiei în ordine diacronică sau cronologică, pe când, oponenții, au mizat în continuare pe abordarea tematică.
Deci, avem abordare diacronică Versus abordare tematică și de aici a plecat scandalul”
Profesoare spune că o programă de început de ciclu, ar trebui să asiggre continuitate cu ceea ce a fost la gimnaziu, pentru a nu exista o ruptură. În opinia sa, problema pornește de aici, de la lipsa de continuitate între cicluri. În acest sens, cadrul didactic dă exemplu clasei a V-a, care face trecerea lină față de ceea ce elevii știau din primar sau puteau face.
Oana Chelaru-Murăruș crede că la liceu nu se repectă această logică, motiv pentru care se produce o „fractură”.
„O programă de început de ciclu, cred că trebuie să își pună problema cum se plasează în continuitate cu ceea ce a fost la gimnaziu. Da sau nu?
De asemenea, trebuie să își pună problema dacă o astfel de clasă de început de ciclu nu trebuie să fie o clasă tampon, așa cum a fost, pentru a face o tranziție mai lină între cicluri, a fost concepută clasa a V-a.
Această clasă are prevederi, competențe, dar și conținuturi care fac o trecere lină față de ceea ce copiii știau din primar sau puteau face. Cred că problema pleacă de aici. În vreme ce programa de gimnaziu este una declarat așezată sub o perspectivă didactică, comunicativ funcțională, această programă de liceu nu mai rămâne în aceeași logică. Deci, din punctul meu de vedere se produce o mică fractură.
Mi se pare că nu avem o continuitate cu gimnaziul. Adică în vreme ce gimnaziul se focalizează pe niște competențe și aici vreau să fac precizarea ca mulți cred ca competențele se o pun cunoștințelor. Nici vorbă. Competențele absorb cunoștințele, dar le instrumentalizează. Fac din ele un element interiorizat al elevului, astfel încât el să poată face niște lucruri cu acele cunoștințe, nu doar să le memoreze mecanic, cum se întâmplă acum 100 de ani”, a explicat Oana Chelaru-Murăruș.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș este de părere că programa slăbește legătura dintre formularea competențelor enunțate și conținuturi, dar și cea dintre studiul literaturii și studiul limbii.
„În vreme ce programa de gimnaziu viza patru competențe lingvistice, cum înțeleg și cum produc textul scris, cum înțeleg și produc discursul oral, la care se adaugă o competență interculturală și elemente de metacogniție, să reflectez asupra a ceea ce am învățat, să știu să învăț ș.a
Aici, nu spun... Sunt formulate și aici niște competențe... Problema mi se pare că joncțiunea, corelarea între formularea, de altfel validă a unor competențe și în această programă, și conținuturi, aici mi se pare că conținuturile gândite sub principiul cronologic nu susțin neapărat ceea ce se afirmă, că și acolo se afirmă că elevul trebuie să fie comunicativ.
Adică, mi se pare că programa de gimnaziu are ca un principiu ordonator o viziune didactică pe care o întâlnim, de altfel, foarte răspândită în multe părți ale lumii, pe când aici avem un principiu care ordonează conținuturile mai ales, nu atât logica didactică.
Mi se pare că această mutare slăbește, pe de o parte, legătura dintre formularea competențelor enunțate și conținuturi, adică nu mi-e foarte clar cum le susțin prin acea istorie a literaturii văzută strict cronologic, slăbește, pe de altă parte, legătura dintre studiul literaturii și studiul limbii. Mi se pare că nu e foarte evident în programă cum se face această joncțiune între studiul limbii și studiul literaturii.
Mie mi se pare că, copiii care au căpătat foarte multe cunoștințe de structura limbii în V-VIII, aceste cunoștințe ar fi trebuit actualizate și puse în slujba înțelegerii de text. Nu am văzut în programă actualizarea cunoștințelor despre structura limbii și folosirea lor în interpretarea de text”, a mai spus invitata lui Sorin Ivan.
CITEȘTE ȘI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
