Temele pentru acasă reprezintă o extensie a învăţării din sala de clasă. Însă întrebarea care persistă este: cât timp este potrivit pentru ele?
În contextul global, cifre relevante oferă un cadru clar. Conform raportului Organisation for Economic Co‑operation and Development (OECD) pentru „Programme for International Student Assessment (PISA) 2022, elevii participanţi au declarat că petrec în medie 1,5 ore pe zi pentru teme în zilele de şcoală. În acelaşi raport, 27% dintre elevi spun că fac până la 30 de minute pe zi, 19% între 30 de minute şi o oră, 23% între o oră şi două ore, şi 31% mai mult de două ore”, conform OECD.
Datele arată că performanţa la matematică a fost pozitiv asociată cu timpul de teme până la aproximativ două ore pe zi. Atunci când elevii au declarat că petrec între o oră şi două ore, scorurile medii au fost mai ridicate decât la cei care au declarat mai puţin de 30 de minute.
Aceste cifre sugerează două lucruri importante pentru tine ca părinte: primul, că durata contează, dar nu în mod liniar; al doilea, că contextul, vârsta copilului, materia, suportul acasă, joacă un rol major.
SURSA FOTO: freepik.com @konstantinraketa
Pentru a înţelege mai bine relaţia dintre timpul petrecut la teme şi performanţa şcolară, cercetătorii au realizat meta‑analize care agrupează sute de studii.
Un exemplu important este analiza „Time Spent on Homework and Academic Achievement: A Meta‑analysis Study Related to Results of TIMSS” (n.r. - „Timpul petrecut pentru teme și performanța școlară: un studiu meta-analitic bazat pe rezultatele TIMSS”), care a inclus 488 de rezultate independente din 74 de ţări şi un eşantion de 429.970 de elevi. Rezultatul a fost un efect de d ≈ 0,186 (adică mic) dar semnificativ statistic: elevii care petrec un timp moderat la teme au rezultate mai bune decât cei care petrec foarte puţin timp, arată journals.copmadrid.org.
Această meta‑analiză a găsit că eficienţa temelor variază după cultura naţională (ţările cu cultură „vertical‑colectivistă” au avut un efect mai mare: d = 0,258 comparativ cu d = 0,047 pentru cultură „orizontal‑individualistă”).
De asemenea, vârsta elevului contează: pentru clasa a VIII‑a efectul a fost mai mare decât pentru clasa a IV‑a. Materia şcolară influenţează şi ea: efectul pentru matematică a fost mai consistent decât pentru ştiinţe.
Mai mult, un studiu din China, cu 153.317 elevi de clasa a IV‑a şi 150.040 de clasa a VIII‑a, a examinat relaţia între timpul petrecut pentru teme, performanţă şi anxietate. Concluziile au fost interesante: timpul petrecut în afara orelor de şcoală la teme avea o corelaţie negativă cu performanţa şi pozitivă cu anxietatea, în special la clasa a VIII‑a. Pentru clasa a IV‑a autorii recomandă ca temele să fie maxim o oră pe zi în zilele de şcoală, notează PubMed.
Un alt aspect important este ajutorul părinţilor la teme. O meta‑analiză bazată pe date PISA a concluzionat că elevii care au primit mai mult ajutor direct de la familie au avut performanţe mai scăzute (efect d = 0,23). Autorii subliniază că nu contează cât ajutor primeşte elevul, ci cum se face acest ajutor: dacă părinţii preiau munca, riscă să aibă impact negativ.
Din datele descrise rezultă câteva repere clare pentru tine. Dacă copilul tău este în ciclul primar, ideal este să gestionezi temele astfel încât să nu devină o sarcină de durată excesivă. Studiul din China sugerează pentru clasa a IV‑a un prag de aproximativ o oră pe zi în zilele de şcoală. Atunci când timpul creşte mult peste această valoare, riscul este ca elevul să devină obosit, demotivat sau să dezvolte anxietate.
La gimnaziu sau liceu, un interval între o oră și două ore pe zi poate aduce beneficii, dar numai dacă temele sunt relevante, structurate bine și copilul are suport adecvat. Dacă observi că durata temelor creşte constant, dar performanţa scade sau copilul pare obosit, atunci data sugestivă că ai depășit pragul optim este confirmată de datele PISA: peste două ore pe zi asociat cu performanţă mai mică sau lipsa beneficiului suplimentar.
Sprijinul tău contează mult. Dar nu în sensul de a prelua temele. Meta‑analiza privind ajutorul parental spune că rezultatul e mai bun dacă copilul găseşte singur soluţii, iar tu îl ghidezi. Întrebări simple precum „Cum ai rezolvat asta?”, „Ce parte ți‑a fost dificilă?” sunt mai utile decât rezolvările pe care le face părintele în locul copilului.
Un aspect pe care îl poţi urmări este spaţiul de studiu: lumina bună, lipsa distragerilor (telefon, calculator inutil), rutină clară (aceeaşi oră pentru teme) şi pauze dacă sesiunile sunt lungi. Studiul „Time spent and time management in homework in elementary school students” (n.r. - „Timpul petrecut și gestionarea timpului pentru teme la elevii din școala primară”) a arătat că elevii care îşi gestionează mai bine timpul pentru teme (nu neapărat petrecând cel mai mult timp, ci punându‑şi pauze, planificând) au rezultate mai bune.
SURSA FOTO: freepik.com @andrewminsk123
Alege împreună cu copilul tău o oră fixă pentru teme, imediat după o pauză scurtă. Observă dacă timpul rămâne în intervalul recomandat (sub aproximativ o oră pentru ciclu primar, până la două ore pentru gimnaziu/liceu).
Dacă sesizezi că durata creşte frecvent, întreabă‑l cum se simte, dacă întâmpină blocaje sau dacă tema este repetitivă.
Colaborează cu profesorii dacă tema pare mereu prea dificilă sau prea lungă.
Creează un spaţiu dedicat, ordonat, iluminat corespunzător, fără televizor sau telefon.
Încurajează‑l să se oprească când a terminat ce era fixat şi să se relaxeze, odihna şi activităţile recreative fac parte din procesul de învăţare.
Datele internaţionale arată că timpul dedicat temelor este relevant pentru performanţa şcolară, dar beneficiile apar mai ales atunci când timpul este moderat, când temele sunt de calitate şi când copilul are sprijin adecvat şi autonomie.
Ca părinte, poţi influenţa pozitiv experienţa temelor prin alegerea unui timp rezonabil, prin crearea unui mediu potrivit şi prin susţinerea copilului să devină autonom.
Monitorizează dacă rutina funcţionează, ajustează dacă observi semne de oboseală sau demotivare şi colaborează cu profesorii când e mai complex.
În felul acesta, timpul petrecut la teme devine investiţie, nu corvoadă.
La ce vârstă poate copilul meu să-și facă temele singur? Un consultant educațional oferă răspunsul
Dimineața sau seara? Care este cel mai bun moment pentru a face temele, potrivit unui psiholog
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
