Zeno Daniel Șuștac, avocat de profesie și tată implicat în domeniul educației prin grupul de inițiativă pe care l-a fondat, a cerut Ministerului Educației să spună clar ce proceduri există în cazuri extreme: atac armat într-o școală, alertă aeriană cauzată de drone sau pătrunderea unui urs în curtea unității de învățământ.
Răspunsul oficial a venit, însă nu a adus liniștea pe care o așteptau părinții și profesorii.
În răspunsul transmis lui Șuștac, Ministerul Educației enumeră actele normative care reglementează siguranța elevilor: Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și Legea 481/2004 privind protecția civilă.
Instituția precizează că școlile au obligația să întocmească planuri de urgență pentru cutremure, incendii, inundații și alerte cu bombă. Conducerea școlilor trebuie să organizeze simulări de evacuare, să doteze clădirile cu stingătoare și să colaboreze cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) și poliția.
Pe scurt, există reguli clare pentru scenariile clasice de risc.
Întrebarea lui Zeno Daniel Șuștac a vizat însă exact ce lipsește: proceduri în caz de atac armat, în cazul unei drone care amenință zona școlii sau dacă un animal sălbatic intră pe terenul unității.
„Mi-au răspuns că știu ce au de făcut în caz de cutremure, inundații, alerte de bombă și incendii. Evident, mi-au mulțumit că sunt preocupat de siguranța profesorilor și elevilor. Sunt. Tocmai de aceea nu pot să nu observ că ministerul confirmă indirect că nu există niciun protocol pentru aceste situații și că școlile sunt pe cont propriu”, a scris Șuștac pe grupul său de Facebook Părinții elevilor din România.
Astfel, răspunsul oficial scoate la iveală o vulnerabilitate majoră.
Atacurile armate în școli poate că sunt ipotetice în România, dar au devenit o realitate în alte țări europene. Dronele sunt tot mai des folosite în conflicte și pot fi manipulate în scopuri ilegale. Iar prezența urșilor nu mai este un scenariu de film, ci fapte relatate în presa locală din mai multe județe.
În lipsa unor protocoale clare, responsabilitatea cade pe umerii directorilor și profesorilor. Practic, în caz de pericol, fiecare școală ar trebui să improvizeze.
Pentru Zeno Daniel Șuștac, răspunsul Ministerului nu este suficient. Din perspectiva sa de părinte, recunoașterea indirectă a lipsei de proceduri echivalează cu expunerea elevilor la riscuri neacoperite.
„Poate nu realizați dimensiunea. Scenariu mai mult sau mai puțin ipotetic, atac cu drone într-o anumită zonă a țării în care există mai multe unități școlare, atacul are loc în timpul orelor de studiu. Nu există niciun un protocol specific! Pe scurt, fiecare face cum îl taie capul, iar asta în scenariul imaginat înseamnă pierderi de vieți omenești. La fel și în cazul unui atac armat sau în cazul pătrunderii unui urs într-o școală...”, a mai scris Zeno Daniel Șuștac.
Cum se va moderniza Educaţia din România în 2025 şi 2026 prin PNRR. Anunțul lui Daniel David
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
