Ce să facem dacă bănuim o întârziere în dezvoltarea limbajului: Exerciții pentru întârzierea vorbirii

Data publicării:
Fotografie de la Sarah Chai/ Pexels
Fotografie de la Sarah Chai/ Pexels

În primele luni de viață, părinții sunt de obicei atenți mai mult la aspectele fizice ale fetiței sau băiețelului lor: crește bine, poate să stea șezut, poate face primii pași?  În schimb, cultura comunicării preverbale nu este încă răspândită și mulți părinți încep să pună la îndoială abilitățile de comunicare ale copiilor abia în jurul primului an de vârstă, când sunt așteptate primele cuvinte. Dar cum să recunoașteți o întârziere în dezvoltarea limbajului și când ar trebui să începeți să vă faceți griji?



Un număr tot mai mare de studii, dimpotrivă, au evidențiat modul în care învățarea comunicării și a limbilor străine începe mult mai devreme, chiar și din pântece. Conform unor studii recente, copiii recunosc unele cuvinte din lexicul familiei încă de la 6 luni.

Comunicarea are repercusiuni importante asupra dezvoltării lingvistice și de altă natură a copiilor: demonstrația vine, de exemplu, din cercetări recente privind masajul neonatal, o experiență importantă de comunicare non-verbală sau din studiul dezvoltării lingvistice a gemenilor, care sunt expuși riscului o întârziere, datorată, în multe cazuri, timpului mai mic pe care părinții îl pot dedica relației adult-copil.

Cu toate acestea, pragul de 12 luni rămâne fundamental pentru că la această vârstă, în medie, copiii încep să spună primele cuvinte. Nu este întotdeauna ușor să recunoaștem primele cuvinte, pentru că uneori articularea lor nu este perfectă sau pentru că interpretăm silabele ( de ex.: ba-ba-ba) fazei cunoscute sub numele de bolboroseala drept cuvinte reale. 

Nu toți copiii ating aceleași stadii la aceeași vârstă și se știe că există multe diferențe individuale în dezvoltarea limbajului. Pentru toată lumea, însă, înțelegerea precede vorbirea. 

Întârzierea vorbirii, când să vă faceți griji

Dar când putem vorbi despre o întârziere în dezvoltarea limbajului și când acest aspect poate fi un semn al unui alt tip de tulburare? 

Unii copii produc primele cuvinte recunoscute în jurul a 10 luni, în timp ce alții nu le produc înainte de 16/18 luni: după această vârstă, vorbim de ”vorbitori întârziați”. S-a estimat că aproximativ 1/5 dintre copii încep să vorbească după 18 luni, dar că 80% dintre aceștia își recuperează această întârziere în timp, fără a mai întâmpina dificultăți.

O tendință prezentă în cele mai recente cercetări este aceea de a identifica instrumente de diagnostic din ce în ce mai precoce. Recunoașterea copiilor cu dificultăți și a cauzelor specifice ne permite să intervenim în timp util și țintit. Intervenția logopedică în timp util poate contribui la recuperarea totală sau, dacă se identifică o cauză specifică a întârzierii, la dezvoltarea mai bună a potențialului lingvistic și comunicativ al cuiva.

Unul dintre aceste teste timpurii poate fi dat părinților copiilor de un an și a demonstrat o fiabilitate ridicată pentru diagnosticarea precoce a autismului și a unei serii de tulburări asociate.

Cercetările recente atrage atenți părinților asupra importanței comunicării și lecturii cu copiii încă de la naștere și îi invită să nu subestimeze niciun semn de dificultate. 

Asigurați-vă că copilul aude bine, în unele cazuri o întârziere în dezvoltarea limbajului este legată de o afecțiune de pierdere a auzului: contactați medicul pediatru care va efectua câteva teste pentru a evalua cât de bine aude copilul.

Exerciții pentru întârzierea vorbirii

Cum ne putem stimula copilul să vorbească?

Vorbește corect

Este foarte important încă din primele luni de viață să comunici cu el folosind pronunția corectă a cuvintelor. Vorbim cu el folosind termenii corecti și pronunțându-i bine.

Citește cu voce tare

Citim multe cărți cu voce tare: este dovedit științific că lectura cu voce tare este un stimulent puternic pentru dezvoltarea limbajului. Nu este adevărat că copiii de doar câteva luni nu înțeleg povestea sau ceea ce le spunem: folosim broșuri mici, colorate, cu o mulțime de ilustrații, arătăm obiectele și personajele cu degetul și le pronunțăm numele, schimbă intonația pentru a sublinia aspectele cele mai importante și surprinzătoare din basm. Citirea cu voce tare reprezintă nu numai un stimul pentru dezvoltarea limbajului, dar ajută și la crearea unei legături strânse între mamă și copil.

Silabisim cuvintele clar

Vorbește calm, întreținând cuvintele cu silabe, pronunțându-le calm, corect și încet

Descrie ce faci

Copiii ne observă, sunt curioși și le place să-și imite părinții, ceea ce fac. Ei ne întreabă (și sunt întrebați) ce facem, cum se numește acest sau acel obiect. Susținem și anticipăm acest instinct de cunoaștere spunându-i ce facem: când bebelușul stă pe scaunul înalt îi explicăm că îi pregătim mâncarea, când îl schimbăm atingem părțile corpului lui și pronunțăm diverse denumiri (burtă, gură, urechi, nas etc...).



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Elena Didila | Categorie: Bebelusi




Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

DC Media Group Audience
pixel