Cercetare Stanford: Copiii care reușesc să amâne dorințele la 8-9 ani au rezultate mai bune la școală și se vor descurca mai bine în viață

În experimentul clasic (denumit „Marshmallow Test”), copiilor de vârstă preșcolară li se oferea alternativa: un marshmallow imediat sau două dacă așteptau o perioadă (aproximativ 15 minute) fără a-l consuma.

Cei care reușeau să aștepte mai mult au fost conectați, în studii de urmărire, cu rezultate mai bune pe termen lung: scoruri mai mari la teste, mai mult autocontrol, sănătate mai bună, potrivit bingschool.stanford.edu.

Mai recent, unele studii au ridicat semne de întrebare asupra capacității acestui test de a prezice toate aspectele succesului în viață. Un studiu relativ recent arată că performanța în testul marshmallow nu este legată cu indicatori financiari, educaționali sau de sănătate în mod semnificativ atunci când alți factori sunt controlați, notează UCLA Anderson Review.

Astfel, ideea „copiii care pot amâna dorințele la 8-9 ani se descurcă mai bine în viață” trebuie nuanțată: nu este o garanție, dar este un factor interesant, susținut de cercetători, care merită explorat.

Ce spun studiile recente și teoriile actuale

SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media

Rolul încrederei și al mediului

Un articol din The Motivational Aspect of Children’s Delayed Gratification arată că: capacitatea copilului de a aștepta este influențată și de încrederea pe care o are în promisiunile adulților.

Dacă un copil a experimentat promisiuni încălcate, el poate deduce că nu merită să aștepte.

Un studiu 2025 reconfirmă un aspect social: copiii au mai multă răbdare dacă știu că li se alătură și un partener care promite să aștepte.

Funcțiile executive și autocontrolul

Cercetări moderne sugerează că abilitatea de a amâna gratificarea se leagă de funcțiile executive (planificare, inhibiție, memorie de lucru). Cu cât copilul are mai bine dezvoltate aceste funcții, cu atât poate rezista mai ușor tentației.

Un studiu recent Patience Pays Off vorbește despre faptul că persoanele care manifestă mai multă întârziere a gratificării tind să aibă mai puțin comportament impulsiv la vârsta adultă.

Limitele testului și critici

Testul marshmallow a fost criticat pentru faptul că nu ia suficient în calcul contextul socio-economic, încrederea în adulți și variabilitatea culturală.

Un studiu („Revisiting a famous marshmallow experiment”) arată că efectul testului poate depinde mult de mediul social și de parteneri.

Cum adaptezi la vârsta 7-10 ani

Deși e mai ușor să studiezi amânarea gratificării la copiii mici (preșcolari), pentru cei de 7-10 ani poți adapta strategii care ajută să dezvolte această abilitate în contexte reale.

SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media

Construiește încrederea

Promite doar ceea ce poți respecta. Dacă spui că copilul va primi un premiu dacă așteaptă o săptămână, ține-ți promisiunea. Studiile arată că inconsistența subminează dorința copilului de a aștepta.

Obiective intermediare

Nu cere să aștepte luni de zile la început. Stabilește recompense mai mici după intervale scurte (ex: „dacă te joci 30 de minute după ce termini tema, poți avea un episod de desene”).

Jocuri care antrenează răbdarea

Jocuri de tip „Stop-go”, „Simon spune”, puzzle-uri, jocuri care cer pași consecutivi, activități manuale care necesită efort susținut.

Tehnica „împachetării mentale”

Încurajează copilul să își imagineze recompensa ca pe o imagine, nu ca pe ceva fizic imediat: „gândește-te la imaginea dulciului, nu la gustul lui acum”. Această strategie apare în studiile originale Mischel.

Model personal

Arată-i copilului cum tu te abții (ex: „vreau să cumpăr ceva acum, dar aștept până luna viitoare”). Vorbește despre decizia ta și raționamentul din spate.

Dobândește echilibru între recompensă imediată și planificare

Nu interzice total satisfacțiile mici, uneori e sănătos să te bucuri. Ideea nu e să devii mecanic, ci să ai capacitatea de alegere.

VEZI ȘI:

Experții Harvard și Yale arată că cei mai buni lideri din școală nu sunt olimpicii, ci copiii cu această trăsătură. Învățătoare: „Pe ei îi ascultă toată clasa!”

„Dacă vrei să aibă succes copilul tău, învață-l această abilitate cât mai devreme”, sfătuiește un profesor: „A fi deștept nu înseamnă să ai întotdeauna răspunsul”

Ai remarcat acest comportament la copilul tău? Deși profesorii nu îl apreciază și îl consideră deranjant, cercetătorii spun că este cel mai clar semn al unei inteligențe peste medie

„Am antrenat copii de succes care au ajuns la Harvard, Stanford și Princeton”. Un profesor de elită arată cele „4 lucruri pe care părinții lor nu le-au făcut niciodată”

„Educația greșită” ia multe forme: Indulgența excesivă e doar una dintre ele! Sfatul părinților de copii campioni