Iată de ce nu ar trebui să renunți la matematică, potrivit unui studiu
20 Aprilie 2026
Copiii crescuți în anii `60 și `70 știau că își pot transforma visurile în realitate dacă folosesc ceea ce există deja în interiorul lor. Ei au învățat să își valorifice punctele forte pentru a avea succes. Nu își permiteau să renunțe sau să abandoneze.
Studiile arată că acei copii sunt mai rezistenți decât s-a crezut inițial. Majoritatea copiilor au o capacitate naturală de a-și reveni după dificultăți. Nu este o abilitate rară și nici o putere specială. Reziliența este ceva normal, o abilitate de supraviețuire integrată.
Aceasta se formează din lucruri de zi cu zi, cum ar fi o familie grijulie, un mediu sigur și abilități bune de gândire. Aceste condiții existau pentru copiii din anii `60 și `70, însă mulți copii de astăzi nu le mai au. Cel mai mare risc pentru un copil apare atunci când pierde sprijinul. Pentru că reziliența este importantă, copiii au nevoie ca sistemele lor de sprijin din viața de zi cu zi să fie protejate, iar acest lucru lipsește în multe cazuri în prezent.
Copiii crescuți în acea perioadă urmăreau atent comportamentul părinților și al adulților din jur pentru a reuși într-o lume care devenea tot mai solicitantă. Ei au învățat ce înseamnă angajamentul și au explorat independent ceea ce își doreau, știind că există un sistem de sprijin care îi susține atunci când greșesc. Astăzi, problema principală nu este ceea ce le lipsește copiilor, ci ceea ce părinții, din diverse motive, nu îi mai ajută să învețe.
Cercetările sugerează că acei copii crescuți în anii `60 și `70 au dezvoltat aceste trăsături rare care lipsesc, în mod îngrijorător, multor copii de astăzi.
Copiii crescuți în anii `60 și `70 au fost învățați să aprecieze efortul
Tu, ca părinte, nu te limita la a angaja un profesor pentru copilul tău, chiar dacă acest lucru poate ajuta. Arată-i, prin propriul exemplu, cum îți îmbunătățești abilitățile sau rezultatele la muncă. Pune-i întrebări dificile, cu calm, și explică-i că sinceritatea față de sine îl ajută să progreseze, pentru că va înțelege exact unde trebuie să lucreze mai mult.
Cercetările arată că abilitatea de a face față dificultăților se formează printr-o combinație de factori biologici, relaționali și de mediu. Experiențele negative din copilărie pot afecta sănătatea pe termen lung, de aceea sistemele de sprijin din primii ani sunt esențiale pentru a ajuta copilul să își revină după obstacole.
Spune-i copilului tău că trecutul nu mai poate fi schimbat, dar progresul poate începe chiar de astăzi. Dacă începe o nouă perioadă de evaluare, explică-i că pornește de la 100% și că fiecare zi este o nouă șansă de a face lucrurile diferit și de a depune efort.
Se simțeau suficient de în siguranță încât să ceară ajutor atunci când aveau nevoie
Așa cum ai văzut mai sus, nu rezolva tu totul în locul copilului. Implică-l în identificarea momentelor în care are nevoie de ajutor. Ajută-l să își organizeze ideile pentru un proiect, dar lasă-l să își urmeze propria motivație. Un studiu arată că, în jurul vârstei de 3 ani, copiii încep să înțeleagă cine îi poate ajuta cel mai bine într-o anumită sarcină. La această vârstă, ei pot analiza o situație și pot recunoaște cine are abilitățile sau capacitatea fizică necesară pentru a oferi ajutor.
Tu poți susține copilul atunci când întâmpină dificultăți, recunoscându-i emoțiile și frustrarea. În același timp, amintește-i cât de bine se va simți după ce finalizează ceea ce a început, în loc să renunțe.
Copiii crescuți în anii `60 și `70 au crescut cu valori corecte
Copilul tău vede ce îl face diferit și valoros? Nu te referi doar la trăsături vizibile, ci la lucruri mai profunde, pe care el poate nu le observă încă. Acestea sunt semnele rezilienței.
Caută momente în care poți evidenția aceste calități. De exemplu, atunci când ceva nu a mers bine într-un proiect artistic și copilul a găsit o soluție, sau când un prieten a fost nepoliticos și copilul a stabilit o limită sănătoasă, iar relația a continuat. Notele bune și premiile contează, dar momentele în care copilul a depășit dificultăți au o valoare mai mare.
Au ascultat povești despre depășirea dificultăților
Exemplele apar și în situațiile de zi cu zi. Vorbește cu copilul tău despre momentele în care ai avut un conflict la muncă, ai trecut printr-o accidentare sau ai rezolvat o problemă neașteptată. Poate ți se par situații obișnuite, dar pentru copil sunt lecții clare despre perseverență și învățare din greșeli.
Psihologul Marilyn Price-Mitchell explică, potrivit Your Tango, faptul că adolescenții își dezvoltă inițiativa atunci când aleg activități care le plac cu adevărat, nu doar pe cele care aduc note sau bani. Ei au nevoie de medii reale, cu reguli și provocări, care îi obligă să se adapteze și să gândească critic. În același timp, trebuie să rămână implicați pe termen lung în câteva activități pentru a învăța perseverența și pentru a depăși obstacole dificile.
Copiii crescuți în anii `60 și `70 au avut sprijinul necesar
Poți observa ușor dacă un copil se simte susținut, dacă îl întrebi. Dacă simți că lipsește acest sprijin, începe prin a-ți asuma rolul tău și adaptează modul în care îl susții. Fiecare copil este diferit, de aceea este important să înțelegi ce îl motivează și să îl sprijini în funcție de acest lucru. Modul în care ai crescut tu poate să nu funcționeze pentru copilul tău.
Copiii primesc cea mai mare parte a influenței de la părinți și îngrijitori, dar nu exclusiv. În era digitală, influențele sunt numeroase. Este important să știi ce îl interesează pe copilul tău și să îl susții atunci când aceste interese îl ajută să crească. Uneori, ca adult, îți este greu să vezi beneficiile. Oferă-i copilului spațiu pentru a se exprima și, în același timp, sprijin pentru a depăși dificultățile.
