Să spui „nu” este important în parenting, dar stabilirea limitelor nu se rezumă la acest cuvânt.
„Ca specialist certificat în dezvoltarea copilului și terapeut autorizat, știu că NU are rolul de a ajuta copiii să se simtă în siguranță, sprijiniți și înțeleși. Deseori le explic copiilor: «Părinții tăi nu spun NU ca să te controleze, ci ca să te sprijine»”, scrie Kelsey Mora, coach și expert în parenting, în rubricile CNBC.
Stabilirea limitelor construiește încredere și cooperare în timp. Când spunem „nu” cu calm, consecvență și grijă, nu doar că impunem limite, ci și le oferim copiilor exemple de reglare emoțională, autocontrol și conectare. Aceste abilități îi vor ajuta pe copii mult după copilărie.
Iată cum să spui „nu” astfel încât să creezi conexiune, nu conflict.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Gândește-te la un copil curios de 1 an care pune nisip în gură, trage de coada câinelui sau urcă pe un scaun. Dacă îi spui doar „nu” sau „stop” fără explicații, îl poți lăsa confuz, rușinat sau nesigur.
În schimb, poți spune: „nu în gură”, „mâini blânde” sau „stai jos”. Este tot o limită, dar le arată copiilor ce să facă și îi ajută să înțeleagă regulile.
Când copiii nu respectă limitele, este nevoie de reguli mai ferme. Chiar și acestea îi pot ghida să știe ce trebuie să facă, nu doar ce să nu facă. De exemplu:
„Fără casca, fără bicicletă!”
„Nu este sigur să mergi fără cască, așa că pun bicicleta deoparte pentru moment!”
„De îndată ce pui casca, poți să te dai cu bicicleta!”
Copiii vor să înțeleagă motivele lucrurilor. Limitele funcționează cel mai bine când copiii știu de ce există.
„Cu cei doi copii ai mei, încep întotdeauna cu limite legate de siguranță și bunătate. Astfel știu mereu când și de ce spun NU și care reguli pot fi negociabile.
Recent, copilul meu de cinci ani a cerut sprijin emoțional în timp ce conduceam. I-am spus: Nu pot să-ți țin mâna în timp ce conduc pentru că nu este sigur. Dar imediat ce ajungem acasă, pot să te îmbrățișez. Era tot un nu, dar am pus pe primul loc siguranța și conexiunea”, explică experta.
Când copiii știu de ce există o limită, o acceptă mai ușor chiar dacă nu le place. Aceasta îi ajută să învețe să privească lucrurile din perspectiva altora. Pentru ecrane, dulciuri și alte reguli, poate fi util să explici: „Fiecare familie are reguli diferite, acestea sunt ale noastre”.
Când copiii aud cuvântul „nu”, se simt imediat lipsiți de autonomie și control, mai ales atunci când încearcă să exploreze lumea și să-și formeze identitatea.
Combină limitele cu alegeri. Poți spune, de exemplu:
„Parcul nu este o opțiune acum, poți alege să te joci în curte”.
„Alege un singur lucru în plus de făcut și apoi e timpul să plecăm”.
Dacă copilul are dificultăți să decidă, poți spune: „Poți alege tu sau aleg eu pentru tine!”
Copiii se simt mai încrezători și mai implicați atunci când au posibilitatea să facă o alegere în cadrul limitelor clar stabilite.
Copiii mici testează fiecare limită, în fiecare zi. Și acest lucru nu se oprește după perioada de toddler. Este un semn al dezvoltării sănătoase și se manifestă diferit la fiecare vârstă și etapă.
Astfel învață ce este sigur și unde se află limitele. Dacă regulile se schimbă ușor, copiii vor insista mai mult. Dacă limitele sunt constante, învață să le respecte și să aibă încredere în ele.
Rolul nostru ca părinți este să comunicăm constant, calm și clar, chiar și atunci când copiii se supără sau se opun. Aceasta le arată că lumea lor este sigură și predictibilă, chiar și atunci când sunt frustrări, și le oferă sprijin ferm în fața provocărilor.
Uneori strigăm „nu!” instinctiv, în momente de stres sau frică, de exemplu când un copil aleargă spre stradă.
Este firesc să reacționăm astfel, dar este important să urmeze o explicație și, uneori, chiar o scuză.
„Recent, fiica mea a tras de un colier care s-a rupt deja de două ori. I-am spus: Mi-e teamă că se va rupe. Este special pentru mine și costă să-l repar. Ea a răspuns: Îmi pare rău, mama. A fost un accident. Nu o să mai fac”, povestește experta.
Explicarea și repararea după un „nu” spus emoțional îi învață pe copii responsabilitatea și empatia în relații și arată cum să reflecteze și să corecteze comportamentul.
Pe măsură ce copiii cresc, limitele pot arăta și suna diferit, dar mesajul de bază rămâne același.
Un „nu” pentru parcul după școală poate fi: „Te aud, dar astăzi nu este o opțiune. Avem deja alte planuri”. La finalul unei activități poți spune: „Am terminat acum” sau „E timpul să mergem acasă”.
Poți valida sentimentele lor fără să renunți la reguli: „E în regulă să fii supărat, dar asta nu schimbă planurile. Sunt aici cu tine”.
Aceste conversații sincere despre limite îi învață pe copii că granițele și conexiunea pot exista împreună, o lecție valoroasă pentru toate etapele vieții.
Părinții care fac aceste 3 lucruri cresc copii care vin mereu la ei cu orice problemă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
