Ministrul Daniel David, aflat în epicentrul discuțiilor aprinse despre reforma educației, descrie sistemul de învățământ românesc ca fiind „un sistem cu lumini și umbre”.
Perspectiva sa asupra educației depinde de unghiul din care privești, afirmând că se pot găsi atât „lumini” - „elevi dedicați, profesori admirabili, părinți implicați și școli exemplare” - cât și „umbre”. Însă, din poziția sa de ministru, Daniel David subliniază că vede „din păcate, prea multe umbre”.
„Cea mai întunecată și inacceptabilă” dintre aceste umbre este legată de analfabetismul funcțional, spune Daniel David la Apropo TV. Ministrul atrage atenția că un sistem de învățământ obligatoriu produce „aproximativ 50% analfabetism funcțional”. Deși statisticile uzuale se raportează la 40-42%, David consideră că acest număr este mai mare, deoarece cifrele oficiale includ doar pe cei aflați încă în sistem, fără a-i lua în considerare pe cei care au abandonat școala.
O astfel de proporție, în care aproape jumătate dintre absolvenți nu reușesc să aplice competențele dobândite în viața de zi cu zi, conduce inevitabil la o societate care „funcționează prost”.
Această realitate este pentru ministru un semnal de alarmă, declarând explicit că analfabetismul funcțional este „cu adevărat risc de securitate națională”.
Andi Moisescu spune că primele semne de oboseală ale sistemului de învățământ au fost prezente încă dinainte de 1989, dar nu erau verbalizate.
Ministrul Daniel David spune că nici nu erau măsurate. Datele testelor PISA relevă nu doar procentul ridicat de analfabetism funcțional, ci și dificultatea elevilor de a aplica competențele de conținut în viața cotidiană.
Această situație impune o „schimbare majoră structurală” pentru a reduce sau chiar elimina aceste „umbre”. Deși susține „luminile” sistemului, ministrul este ferm pe poziție: fără o reformă profundă, nu se poate avansa.
Obiectivul primordial al oricărei intervenții în sistem este tocmai reducerea analfabetismului funcțional, pe care îl consideră „cel mai mare câștig”.
Viziunea ministrului este una pe termen lung. El crede că, deși durata medie a unui mandat ministerial este sub un an, o reformă reală poate fi realizată în următorii 10 ani, cu condiția ca „fiecare ministru continuă lucrurile bune pe care le-a făcut celălalt” și nu anulează măsurile pozitive.
Acesta vede în implementarea coerentă a reformelor, în special a celei legate de curriculumul liceal, o promisiune și un angajament că „în patru în cinci ani mai sigur începem să vedem rezultate pozitive în zona analfabetismului funcțional”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.