Un copil care ia note de 6 sau 7 la matematică nu este neapărat „leneș” sau „neatent”. În spatele acestor dificultăți poate sta o tulburare reală: discalculia. În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, dr. Ioana Georgescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică, a explicat ce înseamnă această problemă și cum îi afectează pe copii.
Dr. Ioana Georgescu atrage atenția că abilitățile matematice sunt corelate cu capacitatea cognitivă a copilului.
„De multe ori, când un copil nu se descurcă la matematică, este important să verifici și nivelul IQ-ului. Dacă un copil are un IQ mai mic, nu poate deveni olimpic la matematică. Dar există și copii foarte inteligenți, creativi, extraordinari, care nu reușesc să dobândească abilitățile de calcul mental”, a explicat medicul la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Experta precizează că discalculia nu înseamnă lipsă de inteligență, ci apariția unor anomalii la nivel cerebral.
„Copilul nu reușește să înțeleagă relațiile dintre numere, proporțiile, diferențele. Nu înțelege ce înseamnă să înmulțești sau să împarți numerele. Nu înțelege proporțiile și relațiile dintre ele”, subliniază dr. Ioana Georgescu.
Problemele nu se opresc doar la calcule. Discalculia afectează și procesarea vizuo-spațială.
„Dacă nu reușești să estimezi bine numerele, nu poți să apreciezi nici distanțele. O metodă simplă de evaluare este să întrebi copilul dacă știe să citească o hartă sau să folosească aplicația de navigație pe telefon. Un copil de 12-13 ani ar trebui să se descurce.
Dacă nu reușește să se orienteze, dacă nu își dă seama unde e nordul, estul, vestul sau nu poate aprecia distanțele, atunci există o dificultate reală de procesare”, a explicat psihiatrul.
SURSA FOTO: freepik.com @dusanpetkovic
Medicul a descris câteva situații concrete prin care părinții pot recunoaște discalculia:
copilul nu reușește să țină minte tabla înmulțirii;
calculează mereu pe degete sau cu obiecte;
are dificultăți când plătește la magazin, pentru că nu știe ce sumă trebuie să dea;
chiar și după ani de explicații clare, nu înțelege regulile de bază ale numerelor.
„Dacă, după ani de exercițiu, copilul tot nu înțelege aceste noțiuni, înseamnă că se depărtează de medie și vorbim despre o discalculie”, subliniază dr. Georgescu.
Părinții nu trebuie să transforme matematica într-o corvoadă. Exercițiile se pot integra în jocuri și activități de zi cu zi.
„Se pot folosi board games, jocuri cu cuburi, jetoane sau alte obiecte care să simbolizeze numere. E important să fie distractiv. De exemplu, la cumpărături, îl poți implica în calcule: câte kilograme de roșii cumpărăm, câți bani trebuie să plătim. Sau la gătit, poți cântări împreună cu el ingredientele. Dacă rețeta cere 150 de grame de zahăr și cântarul arată 166, copilul poate decide dacă trebuie să mai adaugi sau să scoți. În felul acesta, învață practic, nu simte presiune și își antrenează abilitățile numerice”, a explicat medicul.
Corectarea constantă, dar blândă, poate face diferența.
„Nu critici copilul, ci îl ajuți să înțeleagă. Explici de fiecare dată, cu răbdare, de ce 3 plus 3 se calculează într-un anumit fel. Dar dacă după ani întregi copilul rămâne cu dificultăți majore, atunci e clar că este vorba despre discalculie”, spune dr. Georgescu.
O tulburare reală, nu o lipsă de efort
Părinții trebuie să știe că sprijinul, jocul și răbdarea sunt esențiale. Și că, dincolo de notele mici la matematică, copilul poate fi la fel de inteligent și creativ ca ceilalți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
