Află cum să recunoști disgrafia la copilul tău, cum se deosebește de scrisul urât sau graba la teme și ce efecte emoționale poate avea criticarea constantă. Sfaturi practice pentru părinți și explicații de la dr. Ioana Georgescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică.
Dr. Ioana Georgescu subliniază că diferența se observă rapid dacă te uiți atent la scris: „Dacă un copil e doar grăbit și scrie urât, dar dacă îi dai cinci minute să se concentreze, poate scrie frumos. În acest caz nu este disgrafie. Scrisul urât apare pentru că nu îi pasă și vrea doar să termine tema sau să capteze informația rapid”.
Semnele reale ale disgrafiei sunt mai subtile și mai complexe.
„Dacă un copil lasă spații foarte mari între litere, scrie pe rânduri nealiniate, unele litere sunt mult mai mari decât altele sau integrează litere mari printre cele mici, înseamnă că are dificultăți de a coordona mâna cu simbolul grafic.
Mulți copii cu disgrafie scriu frumos la începutul paginii, dar scrisul lor devine din ce în ce mai dezordonat pe măsură ce continuă, pentru că mâna obosește și motricitatea fină nu le permite să mențină ritmul”, explică dr. Ioana Georgescu la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Dr. Georgescu explică că ceea ce contează cu adevărat este lizibilitatea scrisului, nu frumusețea artistică. Scrisul frumos depinde de abilități motorii fine, iar copiii cu disgrafie au adesea dificultăți în această zonă, dar și în percepția spațială.
SURSA FOTO: freepik.com @pixaflow
Întrebarea moderatoarei Loredanei Iriciuc despre impactul emoțional al comentariilor negative la scris a primit un răspuns alarmant: „Sunt efecte emoționale care pot dura toată viața. Am întâlnit copii de 14-15 ani care își amintesc cum învățătoarea i-a umilit în fața clasei, spunând că scriu urât. Criticile constante sau comparațiile cu alți copii pot lăsa traume, stima de sine scade, iar mulți dezvoltă anxietate sau depresie”, avertizează dr. Ioana Georgescu.
Medicul specialist în psihiatrie pediatrică a dat un exemplu dintr-un studiu despre IQ: copiilor li s-au prezentat scoruri false la teste. Cei cărora li s-a spus că au IQ mare au ajuns oameni de succes, în timp ce cei cărora li s-a spus că au IQ scăzut, deși erau inteligenți, nu au reușit la fel. „
„Contează încrederea, motivația și perseverența mai mult decât IQ-ul. Criticile constante la școală pot distruge această încredere”, mai avertizează dr. Ioana Georgescu.
Disgrafia, dislexia și discalculia nu se pot diagnostica dacă copilul are un diagnostic de întârziere psihică. Mulți copii care se află pe așa-numita „bandă de IQ liminar” nu au întârziere, dar pot avea dificultăți în scris, citit sau calcul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
