Reem Raouda, specialistă în educație și parenting, dezvăluie expresiile pe care crede că ar trebui să i se spună unui copil atunci când se confruntă cu un acces de furie și lacrimi.
„Am studiat peste 200 de copii și am lucrat cu sute de familii. Concluzia este clară: crizele de furie nu sunt un semn de încăpățânare”, spune experta în rubricile CNBC.
Cercetările arată că, în momentele de copleșire emoțională, cortexul prefrontal al copilului, zona responsabilă de raționament și limbaj, se oprește temporar din funcționare.
În acel moment, copilul are nevoie de conexiune. Aceste șapte expresii eficiente acționează asupra sistemului nervos al copilului, îl ajută să se liniștească, să se simtă în siguranță și să învețe cum să își gestioneze emoțiile. Aceasta este baza rezilienței.
SURSA FOTO: freepik.com @volodymyr-t
Când copilul tău are o criză de furie, instinctul tău este să o oprești cât mai repede. Vrei ca țipetele să înceteze, lacrimile să se oprească și haosul să dispară. Încerci să vorbești: „Calmează-te”, „Spune ce te deranjează”, „Ce s-a întâmplat?”.
De multe ori, tăcerea este cea mai rapidă cale de a opri o criză. Când copilul este complet copleșit, fiecare cuvânt adăugat alimentează furtuna. Partea rațională a creierului nu mai funcționează. Cuvintele nu ajung la el. Doar sistemul tău nervos îl poate atinge imediat.
Stai aproape. Fii relaxat. Tăcerea transmite un mesaj clar: „Ești în siguranță și eu pot gestiona asta”. Când respirația copilului se liniștește și momentul intens a trecut, abia atunci cuvintele tale pot fi auzite.
Această propoziție scurtă este un sprijin real. Nu pleci, nu ameninți, nu încerci să explici. Îl readuci pe copil în contact cu tine.
O criză de furie activează o teamă profundă: „Mai sunt iubit atunci când nu mă pot controla?” Prezența ta calmă oferă răspunsul imediat. Conexiunea calmează stresul mai repede decât orice explicație. Siguranța emoțională oprește reacția de alarmă a corpului.
Această frază recunoaște intensitatea emoției. Îl ajută pe copil să observe ce se întâmplă în interior, în loc să fie copleșit de trăire.
Validarea activează mecanismele de calmare ale creierului. Când copilul se simte înțeles, corpul se relaxează. Asta este prima etapă în dezvoltarea conștientizării emoționale.
Mulți părinți oscilează între a fi prea permisivi sau prea duri. Această frază aduce echilibru. Separi emoția de comportament. Recunoști furia, dar menții limita.
Limitele clare, combinate cu acceptarea emoțiilor, dezvoltă autocontrolul. Aceasta este baza disciplinei reale.
Uneori, o „pauză împreună” este mai eficientă decât un „time-out”. Această invitație îl învață pe copil să se regleze alături de tine. Stați împreună, respirați sau rămâneți în liniște până trece furtuna.
Apropierea oferă siguranță mai repede decât izolarea.
Când copilul este dezechilibrat emoțional, are nevoie de calmul tău pentru a-și regla propriul sistem nervos. Liniștea ta se transmite.
Această expresie recunoaște emoția din spatele comportamentului: dezamăgirea, frustrarea sau dorința. Când copilul se simte văzut, nu mai are nevoie să țipe ca să fie auzit.
Validarea reduce reacția de apărare a creierului. Când copilul se simte înțeles, se liniștește natural. Criza se stinge fără pedepse sau recompense.
Siguranța necondiționată este cea mai mare nevoie a unui copil. Crizele de furie ascund adesea o întrebare: „Mă mai iubești când nu sunt perfect?”
Această expresie oferă răspunsul clar. Îl învață ce înseamnă siguranța emoțională. În timp, reduce rușinea și construiește stima de sine. Copilul învață că iubirea nu dispare atunci când greșește.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
