Tulburarea opozițională-sfidatoare (TDO) la copii: Ce este această tulburare care îi transformă în tirani?

Dacă copilul tău explodează când îi spui „nu”, refuză să te asculte și îți testează răbdarea pentru a-și atinge scopurile, viața de zi cu zi poate deveni greu de suportat. În spatele acestor comportamente extreme se ascunde, de multe ori, o suferință care trebuie identificată și tratată.

„Copil tiran”: Ce înseamnă?

Copilul tău nu mai este în faza „doi ani dificili”, dar continuă să se opună constant.

Este normal ca între doi și trei ani copilul să spună „nu” des, dar dacă această atitudine persistă în ciuda autorității tale, poate fi un semn de comportament tiranic, spune psihoterapeuta Raphaëlle Scappaticci, conform Parents.

CITEȘTE ȘI: Sindromul „Copilului Împărat”. Aceste trei tipuri de educație pot transforma un mic înger într-un veritabil tiran

„Copil tiran” versus „copil răsfățat”: Cum îi recunoști?

Un copil tiran așteaptă ca toate dorințele sale să fie satisfăcute și manifestă dominare asupra părinților și a familiei, spre deosebire de copilul răsfățat, care primește prea multe fără a manipula.

Raphaëlle Scappaticci preferă termenul „copil cu comportamente tiranice” pentru a evita etichetarea permanentă. Ea spune că părinții pot stabili limite, dar acestea sunt adesea ignorate.

Comportamentul tiranic se definește prin inversarea ierarhiei familiale în favoarea copilului, care preia controlul, iar părinții se simt blocați în deciziile lor.

Copilul nu cere, ci pretinde, nu suportă frustrarea și poate avea crize violente, fizice și verbale. Părinții, pentru a calma situația, cedează adesea. Copilul folosește furia pentru a obține controlul, intrând într-un cerc vicios greu de întrerupt.

Aceste comportamente apar treptat. „Copilul învață că răutatea sau opoziția îi aduce beneficii. Părinții intră, fără să vrea, într-un cerc vicios”, explică dr. Scappaticci.

Cu timpul, copilul devine tot mai agresiv pentru a-și atinge scopurile. Impulsiv și imprevizibil, forțează părinții să își rearanjeze viața din teama unei noi crize. Această hiper-acomodare este epuizantă și agravează situația.

Tulburarea opozițională cu provocare (TOP): De ce copilul meu se comportă tiranic?

Acest comportament este relațional, nu strict patologic. Deseori, este semnul unei tulburări psihiatrice numită tulburare opozițională cu provocare (TOP).

„Mulți copii cu comportament tiranic au TOP”, spune psihoterapeuta. Diagnosticul se stabilește dacă comportamentele persistă în timp și respectă criterii precise: furie frecventă, opoziție față de reguli, provocări deliberate, învinovățirea altora, răzbunare și comportament răutăcios.

De ce devine copilul tiran?

TOP coexistă adesea cu alte tulburări: ADHD, tulburări obsesiv-compulsive, autism, dificultăți de învățare sau anxietate. Alte diagnostice posibile includ tulburări de reglare emoțională sau tulburare explozivă intermitentă.

Copilul nu alege să fie tiran. Comportamentul său semnalează suferință și nevoie de echilibru relațional. Chiar cu o educație corectă, strategiile clasice nu funcționează. Este nevoie de ghidare pentru a învăța limite și a adopta comportamente mai calme.

Cum detectăm și diagnosticăm TOP?

Comportamentele tiranice sunt puțin cunoscute și cresc izolarea familiei. Primul care suferă este copilul, care are dificultăți în gestionarea emoțiilor. În afara casei poate părea adaptat, dar acasă explodează, folosind părinții pentru a-și descărca emoțiile. Simte că reacțiile sale sunt justificate.

Fratele sau sora poate să nu înțeleagă, apar tensiuni, gelozie sau sentiment de abandon. Părinții se simt vinovați și retrași social. Hiper-acomodarea întărește comportamentul, creând un cerc vicios.

Asociația REACT recomandă cinci întrebări pentru părinți:

Îți este frică de copilul tău sau de reacțiile lui?

Ai renunțat la multe activități din cauza comportamentului copilului?

Îți împiedică copilul luarea deciziilor acasă?

Îți este rușine de ce se întâmplă acasă?

Este copilul violent cu tine?

Dacă răspunsul este „da”, este necesar ajutor profesional, pentru copil și pentru părinți.

Cum reacționăm în crize?

Părinții încearcă adesea să prevină crizele. Aceasta întărește simptomele TOP. Pierderea răbdării sau reacția violentă nu ajută. Pedepsele clasice, cum ar fi „mergi în camera ta”, nu funcționează. Explicațiile în timpul crizei sunt inutile.

În timpul crizei, cel mai bine este să te protejezi și să aștepți calmul pentru a lucra ulterior cu comportamentul copilului.

Familia trebuie să consulte un medic specialist. Fără tratament, copilul nu își va conștientiza efectele comportamentului. 

VEZI ȘI: Când copilul are un tantrum, fă aceste patru lucruri, spune un expert în parenting: „Am văzut tot felul de comportamente”