MIT: „Lasă, că și copilul meu a vorbit târziu!” Psihiatru pediatru Ioana Georgescu avertizează: „Întârzierea limbajului, primul semn al unei tulburări de neurodezvoltare” / VIDEO

Data actualizării: | Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
MIT: „Lasă, că și copilul meu a vorbit târziu!” Psihiatru pediatru Ioana Georgescu avertizează: „Întârzierea limbajului, primul semn al unei tulburări de neurodezvoltare” / FOTO: freepik.com @EyeEm
EXCLUSIV
MIT: „Lasă, că și copilul meu a vorbit târziu!” Psihiatru pediatru Ioana Georgescu avertizează: „Întârzierea limbajului, primul semn al unei tulburări de neurodezvoltare” / FOTO: freepik.com @EyeEm

De ce întârzierea în vorbire nu e un detaliu minor și de ce un diagnostic timpuriu poate salva viitorul copilului.



În fiecare parc de joacă, în fiecare grup de părinți, apare inevitabil un sfat menit să calmeze anxietatea: „Lasă, că și X a vorbit abia pe la 4 ani și acum e profesor universitar!”

Este replica menită să stingă teama unei mame care observă că, la 2 ani, copilul ei nu spune nici măcar un cuvânt. E o afirmație care aduce liniște pe moment, dar care, avertizează specialiștii, poate face mult rău pe termen lung.

În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, moderatoarea Loredana Iriciuc a pus întrebarea pe care mulți părinți se tem să o rostească cu voce tare:

„Cum ne fac rău aceste povești de tip «lasă, că trece» și cum le explicăm părinților că un diagnostic pus devreme nu blochează viitorul copilului, ci dimpotrivă, îl eliberează?”

Răspunsul a venit de la medicul specialist psihiatru pediatru Ioana Georgescu, care a explicat de ce e greșit să așteptăm „miracolul” timpului.

CITEȘTE ȘI „Explozie” de cazuri de autism, ADHD și depresie la copii. Dr. Ioana Georgescu explică de ce generația actuală e mai expusă ca oricând / VIDEO

Dr. Ioana Georgescu: „NU putem paria pe excepții!”

„Este adevărat că există mulți copii care vorbesc târziu și ulterior se dezvoltă foarte bine, nu au niciun fel de afectare. Numai că, acestea sunt niște excepții. Noi nu putem paria pe excepții. Dacă copilul nostru o să aibă o întârziere gravă în dezvoltarea limbajului? Dacă copilul nostru nu o să recupereze niciodată pe parte cognitivă?” spune dr. Ioana Georgescu la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.

„Nu putem să ne gândim că «lasă, timpul o să rezolve această problemă!»”, mai subliniază medicul.

De multe ori, părinții se agață de povești celebre: „Albert Einstein a vorbit pe la 4-5 ani și a ajuns un geniu!”. Dar dr. Ioana Georgescu aduce un detaliu pe care puțini îl cunosc:

„Uite, Albert Einstein a vorbit pe la 4-5 ani. Einstein este o excepție. Și, pe lângă acest fapt, hai să ne reamintim că Einstein i-a făcut viața un calvar soției sale. Ok, a fost un geniu, a vorbit târziu, s-a descurcat în viață, toată lumea știe cine este Einstein, dar persoanele care au locuit cu el și care l-au cunoscut îndeaproape și-au dat seama că acest om nu putea funcționa, nu putea avea o viață de familie, nu putea să își facă prieteni.

Aceasta este realitatea: un IQ ridicat nu compensează întotdeauna abilitățile sociale, emoționale și de comunicare pierdute în primii ani de viață. Iar pentru majoritatea copiilor, întârzierea în limbaj este mai mult decât un simplu detaliu întâmplător.

O întârziere în limbaj, primul semn al unei tulburări de neurodezvoltare

„Trebuie să cântărim și să ne gândim ce vrem noi în viață. Ok, dacă limbajul și-l dezvoltă la un moment dat sau dacă abilitățile cognitive și le dezvoltă, doar de asta avem nevoie? Nu avem nevoie și de oameni, să ne integrăm printre oameni?

De foarte multe ori, o întârziere în limbaj este un prim semn al unei tulburări de neurodezvoltare. Se întâmplă ceva cu copilul de nu intră în reperele pe care le stabilește media. Studiile astea se fac pe copii foarte mulți, iar dacă majoritatea copiilor vorbesc la vârsta de 1 an, spun cuvinte simple, dacă copilul tău la vârsta de 2 ani nu spune nimic, nu trebuie să te gândești că mai există și excepții. Adică, clar este o particularitate a copilului tău și trebuie să verifici care este acea particularitate”, susține dr. Ioana Georgescu. 

Problema trebuie rezolvată. Și cu cât intervii mai devreme, cu cât pui un diagnostic mai devreme, cu atât evoluția ulterioară a copilului va fi mai bună, adaugă medicul.

Ferestrele de dezvoltare ale creierului

Un copil trece prin niște etape de dezvoltare cerebrală, iar vârsta de 2-3 ani este o fereastră extraordinară de învățare. Dacă pierdem aceste momente, abilitățile pot fi dobândite ulterior, dar cu efort mult mai mare.

„Sunt niște stadii ale creierului copilului prin care trebuie să treacă. Dacă copilul nu învață anumite lucruri până la 2-3 ani, când este o fereastră extraordinară de învățare, după aceea va fi mult mai greu să dobândească anumite abilități.

Nu înseamnă că nu le va dobândi, dar va fi chinuitor și pentru copii, și pentru părinți și pentru terapeuți.

De aceea, recomandăm să aducă copilul la medic și să se facă evaluări, mai spune dr. Ioana Georgescu.

URMĂRIȚI EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI - EPISODUL CU DR. IOANA GEORGESCU - INTEGRAL:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.







pixel