Testiculul necoborât (criptorhidia): Importanța ecografiei în diagnostic și tratament

Testiculul necoborât, cunoscut în termeni medicali ca criptorhidie, este o afecțiune caracterizată prin absența unuia sau ambelor testicule în scrot.

Afectează aproximativ 2-5% dintre bebelușii născuți la termen și aproximativ 30% dintre copiii prematuri și, în multe cazuri, tinde să se rezolve spontan în primele luni de viață. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este important să se intervină la timp, din cauza riscurilor asociate pe termen lung.[1]

În managementul criptorhidiei, ecografia joacă un rol esențial, atât în faza de diagnostic, cât și în planificarea tratamentului.

De ce este important ca criptorhidia să fie diagnosticată și tratată la timp?

Netratată, criptorhidia poate avea consecințe serioase asupra sănătății reproductive și generale a individului. Printre cele mai importante riscuri se numără:

infertilitatea - testiculele sunt create pentru a funcționa în sacul scrotal, unde temperatura este mai scăzută decât în cavitatea abdominală sau în canalul inghinal; această diferență de temperatură este esențială pentru producerea optimă a spermatozoizilor; dacă testiculul rămâne într-o poziție mai înaltă și mai caldă, spermatogeneza poate fi afectată negativ; cu cât diagnosticul și tratamentul sunt mai îndelung amânate, cu atât este mai mare probabilitatea ca țesutul testicular responsabil de producția de spermă să sufere daune ireversibile, ceea ce poate duce la infertilitate în viața adultă; 

cancerul testicular - criptorhidia este asociată cu un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer testicular; acest risc este de aproximativ 3 ori mai mare dacă orhidopexia (operația pentru coborârea și fixarea testiculului în poziția normală) este efectuată înainte de pubertate, dar poate crește până la 5-6 ori dacă intervenția chirurgicală are loc după pubertate.[1][2]

În plus, testiculul necoborât poate fi asociat cu alte probleme de sănătate, cum ar fi hernia inghinală și poate fi mai predispus la torsiune testiculară (o răsucire a cordonului spermatic, care duce la întreruperea fluxului sanguin), considerată o urgență medicală.[2] 

Date fiind riscurile de termen lung menționate, precum și potențialul impact al criptorhidiei asupra stimei și imaginii de sine a copilului, este esențială diagnosticarea și tratarea la timp a criptorhidiei, de preferat prin intervenție chirurgicală între 6 și 18 luni.[1]  

Rolul ecografiei în diagnosticul și tratamentul criptorhidiei 

Diagnosticul inițial al criptorhidiei se bazează pe examinarea fizică amănunțită a sugarului sau copilului, de obicei testiculul necoborât putând fi depistat prin palpare. Problema apare atunci când testiculul nu este palpabil deloc la examenul fizic. În aceste situații, localizarea testiculului devine crucială pentru planificarea managementului.  

Aici intervine ecografia testiculară, o investigație care utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a crea imagini ale structurilor interne ale corpului. În cazul criptorhidiei, ecografia este deosebit de utilă pentru a identifica poziția exactă a testiculului, precum și pentru a evalua dimensiunea și structura acestuia. Rezultatele obținute prin ecografie permit medicilor să planifice în mod adecvat tratamentul, fie că este vorba de terapie hormonală sau chirurgie.[1][3]

Cum se desfășoară o ecografie testiculară la copii și care sunt avantajele acestei investigații?

Procedura propriu-zisă este relativ simplă: copilul stă întins pe masa de examinare, într-o poziție confortabilă (de obicei, pe spate, dar poate fi poziționat și pe o parte), se aplică un gel special, care facilitează transmiterea undelor sonore, pe suprafața scrotului, după care un dispozitiv numit transductor va fi deplasat pe suprafața pielii, trimițând undele sonore în corp. Aceste unde sunt apoi reflectate înapoi către transductor, care le transformă în imagini ce pot fi vizualizate pe un ecran și interpretate de către medic.[3] 

Ecografia are mai multe avantaje în contextul evaluării testiculului necoborât, mai ales în cazul copiilor:

este o metodă non-invazivă și sigură;
nu implică utilizarea radiațiilor ionizante, cum sunt cele utilizate în radiografii sau CT;
este complet nedureroasă și nu necesită injecții sau alte proceduri invazive;
este, în general, bine tolerată de copii; 
este mai puțin costisitoare comparativ cu alte investigații complexe, precum RMN-ul sau CT-ul.[3]

Testiculul necoborât, sau criptorhidia, este o afecțiune ce trebuie diagnosticată și tratată la timp pentru a preveni complicații. Ecografia joacă un rol esențial în acest proces, fiind o metodă non-invazivă, sigură și eficientă de a detecta prezența și poziția testiculului.

Disclaimer: Acest articol are rol strict informativ. Pentru recomandări privind analizele și investigațiile necesare pentru diagnosticarea și planificarea tratamentului unei afecțiuni, adresează-te unui medic! 

Surse: 

[1]Leslie, Stephen W, et al. „Cryptorchidism”, National Library of Medicine, 5 May 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470270/. Accesat la 19 Mai 2025.
[2]„Undescended Testicle”, Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/undescended-testicle/symptoms-causes/syc-20351995. Accesat la 19 Mai 2025
[3]„Testicular Ultrasound”, Cleveland Clinic, 13 June 2024, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/testicular-ultrasound. Accesat la 19 Mai 2025.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.