Organizaţia internaţională UNICEF atrage un semnal de alarmă: copiii din întreaga lume consumă tot mai frecvent alimente ultraprocesate (AUP), situaţie care ameninţă sănătatea și dezvoltarea generaţiilor tinere.
Potrivit noii analize prezentate de agenție, aceste produse au devenit dominante în dietele zilnice ale multor tineri, cu efecte potenţial grave pe termen scurt şi lung.
SURSA FOTO: Freepik.com@eyeem
Conform raportului, pentru prima dată la nivel global, obezitatea a depășit subponderalitatea în rândul copiilor și adolescenților de vârstă școlară (5-19 ani). În 2025, aproximativ 1 din 10 copii din această categorie are probleme de greutate, un procentaj similar reprezentând riscul de obezitate.
O parte semnificativă a acestei tendinţe este pusă pe seama prevalenței ridicate a consumului de AUP, alimente bogate în zahăr, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi, dar sărace în vitamine, fibre și proteine. Aceste alimente sunt ușor accesibile, ieftine și deseori promovate intens în mediul online, ceea ce le face atractive pentru copii și adolescenți, potrivit AGERPRES.
Specialiștii avertizează că AUP-urile pot afecta nu doar greutatea corporală, ci și creşterea fizică şi dezvoltarea armonioasă. Produsele ultraprocesate tind să ofere puţine sau chiar deloc vitamine, minerale și nutrienţi esenţiali, înlocuind alimentele integrale și hrănitoare precum fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele, carnea slabă. Aceasta creează un risc real de malnutriţie, carenţe nutriţionale și tulburări de creștere.
Mai mult, expunerea repetată la astfel de alimente în copilăria timpurie poate influenţa preferinţele alimentare pe termen lung: copiii se obişnuiesc cu gusturile dulci, sărate, saturate de aditivi, ceea ce poate determina dependență de fast-food și gustări nesănătoase, cu efecte asupra sănătăţii pe tot parcursul vieţii.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Raportul UNICEF menţionează și faptul că alimentaţia bazată pe alimente ultraprocesate poate afecta negativ starea de bine psihică și dezvoltarea cognitivă a copiilor. Printre efectele observate se numără dificultăţi de concentrare, performanţe şcolare mai scăzute, dar şi riscuri crescute pentru tulburări emoţionale, ceea ce scoate în evidență că problema nutriției este mult mai complexă decât simpla greutate corporală.
UNICEF subliniază că este esențial să fie revizuite mediile alimentare, mai ales marketingul agresiv al produselor ultraprocesate și accesul facil al copiilor la aceste alimente. Raportul sugerează măsuri precum restricții asupra publicității destinate minorilor, etichetare clară, taxe sau limitări ale vânzării acestor produse în școli și în proximitatea lor.
În același timp, părinţii, educatorii și autorităţile sunt chemați să promoveze alternative sănătoase, fructe, legume, cereale integrale, proteine sănătoase și să educe copiii cu privire la importanța unei alimentaţii echilibrate pentru creştere, sănătate și bunăstare pe termen lung.
CITȘTE ȘI
Ce ar trebui să mănânce copiii la micul dejun. Recomandările pediatrilor
Zahărul în exces, pericol pentru inima copilului tău. Ce arată un studiu recent
Ziua Mondială a Alimentației 2025: foamete, risipă și inegalități în atenția lumii
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
