Nu puțini sunt elevii români care dezvoltă o teamă față de matematică pentru că o consideră un univers inaccesibil. Prof. Mihail Bălună clarifică această problemă la emisiunea moderată de Sorin Ivan, DC Edu: nu materia în sine este un obstacol imposibil, ci pierderea continuității.
„Matematica nu e grea pentru că este imposibil de înțeles. Matematica e grea pentru că dacă ai uitat, dacă nu mai știi tabla înmulțirii, e mai greu să mergi după aceea în clasa a cincea să lucrezi cu fracții”, explică specialistul. „Și dacă nu știi să aduni fracții, pe urmă e și mai greu să aduni polinoame... Nu poți să faci un anumit lucru dacă nu știi ceea ce a fost înainte. În salturi, cu sincope, n-ai cum”.
Din punctul de vedere al curriculei, redactorul-șef punctează că elevii români nu sunt deloc supraîncărcați comparativ cu vestul: „În România nu se fac nici mai multe, nici mai puține conținuturi decât în orice altă țară civilizată. Toate programele au cam același lucru”.
Prof. Mihail Bălună: „Un profesor bun salvează și un manual slab, nu invers”
Una dintre criticile frecvente în presă este că manualele românești abordează noțiuni complicate mult prea devreme, lucruri care în țări precum Germania se fac mult mai târziu. Profesorul Bălună amintește însă că rolul fundamental în predare îl are omul de la catedră.
„Un manual nu-i mai bun decât profesorul care-l predă. Profesorul poate să ia orice manual și să-l folosească, chiar și dacă are greșeli”, susține specialistul. Chiar și erorile pot fi folosite didactic, spune profesorul: „Uite, ia să-l citim noi critic, să vedem: e bine ce zice aicea? Înveți să analizezi critic niște lucruri, înveți să-ți pui capul la contribuție”. Concluzia domniei sale este un avertisment pentru sistem: „Un profesor bun salvează și un manual slab, și nu invers”.
Examenele naționale: Între reușite și rutină periculoasă
Evaluarea Națională și Bacalaureatul sunt cele două praguri importante pentru un elev român. Pentru Evaluarea Națională, profesorul Bălună afirmă că examenul are „mai mult suișuri” și subliniază importanța existenței unor subiecte de departajare: „Trebuie de fiecare dată să apară și câte una sau două întrebări care să-i facă pe elevii care s-au pregătit... să zică: «Domnule, uite vezi, m-am pregătit, dar am avut și ceva pe măsura pregătirii mele». Mai precis, «să se vadă că mi-am bătut capul ca să înțeleg conceptele»”.
Situația devine mai îngrijorătoare la examenul de Bacalaureat, pe care profesorul îl descrie ca fiind rigid.
„La bacalaureat din păcate, întrebările sunt cumva cam repetitive și chestia asta dăunează. Pentru că profesorii în loc să încerce să-i facă pe elevi să parcurgă materia și să înțeleagă toate conceptele, zic «a, păi și asta la bacalaureat nu se cere... se pun întrebări de tipul ăsta, ăsta, ăsta și tragem pe ele»”, a tras un semnal de alarmă profesorul care critică faptul că înțelegerea este înlocuită de memorarea unor tipare.
Puteți urmări aici emisiunea DC Edu integral: