Petruț Rizea: Înainte să învețe literele și cifrele, copilul are nevoie să învețe aceste lucruri
18 Octombrie 2026
Replica momentului în scandalul concursului de directori de școli: Cătălina Tatiana Ciobanu Gilyen, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, a rezolvat subiectele contestate și a obținut 19 puncte din 20. Aceasta demontează văicărelile apărute în spațiul public și spune că proba a fost una elementară.
Scandalul național declanșat în jurul examenului scris pentru ocuparea funcțiilor de director în școli capătă o turnură neașteptată din interiorul sistemului. În timp ce o parte a cadrelor didactice reclamă subiecte imposibile, lipsa ciornelor și un presupus avantaj acordat profesorilor de științe exacte, o reacție tranșantă venită din mediul liceal de elită demontează acuzațiile.
Prof. Cătălina Tatiana Ciobanu Gilyen, de la prestigiosul Liceu Teoretic Internațional de Informatică București (ICHB), a rezolvat testul de competențe și a obținut 19 puncte din 20. Concluzia cadrului didactic este: cerințele au fost de nivel de bază, iar valul de văitături din spațiul public afectează grav credibilitatea breslei în fața elevilor și a părinților.
„Am scos 19 din 20!” Calculele simple și logica nu țin de profilul umanist sau real
Profesoara spune că a urmărit cu stupoare tentativele unor colegi de breaslă de a justifica eșecul prin teorii conspiraționiste sau defecte de organizare. În opinia sa, insistența pe scuze devine mult mai stânjenitoare decât nota mică obținută pe foaia de examen:
„Dezbaterea despre subiectele de la concursul de directori pare să fi împărțit România în două. Urmăresc cu uimire explicațiile unor colegi despre cât de dificilă a fost proba de competențe. Am rezolvat și eu subiectele: 19 răspunsuri corecte din 20, un item greșit din neatenție. Mie subiectele mi s-au părut elementare. Înțeleg emoțiile și pot înțelege o zi proastă. Orice problemă de organizare merită discutată. Dar nu mă conving explicațiile potrivit cărora subiectele au fost prea dificile, timpul a fost insuficient, lipsa ciornelor a fost decisivă sau profesorii de matematică și de științe au fost avantajați. La un moment dat, insistența asupra scuzelor devine mai stânjenitoare decât rezultatul în sine”, a scris prof. Cătălina Tatiana Ciobanu Gilyen pe pagina de Facebook.
Cadrul didactic amintește că un manager de școală are nevoie de gândire limpede indiferent de materia pe care o predă la clasă: „Înțelegerea unui text, calculul procentual și raționamentul logic sunt competențe pe care ar trebui să le stăpânească orice candidat la conducerea unei școli, indiferent de disciplina predată. Nu poți invoca profilul umanist ca justificare pentru dificultatea de a calcula un procent, după cum nici profilul real nu justifică neînțelegerea unui text”.
Cu ce autoritate privim elevii în ochi? Exemplul personal bate discursurile sterile
Miezul problemei atinge o coardă extrem de sensibilă: standardul dublu aplicat între cerințele impuse copiilor la examenele naționale și indulgența cerută de adulți atunci când sunt supuși unei evaluări rapide.
„Le cerem elevilor să înțeleagă ceea ce citesc, să gândească logic, să aplice ce au învățat și să se încadreze în timpul alocat unui examen. Cu ce credibilitate le cerem toate acestea dacă noi înșine nu demonstrăm că stăpânim cunoștințele și abilitățile de bază? Un director gestionează bugete, interpretează documente, corelează informații și ia decizii sub presiunea timpului. Capacitatea de analiză și raționamentul sunt indispensabile în această muncă. Dacă baza este șubredă, pe ce construim competențele manageriale pe care le presupune conducerea unei școli? Responsabilitatea funcției justifică acest tip de evaluare. Repet, mie proba nu mi s-a părut deloc dificilă”, spune profesoara.
Ea reamintește că testul reprezintă doar un filtru introductiv, iar pragul de promovare nu impunea perfecțiunea, ci un minim bun-simț intelectual.
„Un asemenea test nu dovedește că vei fi un director bun. Dar nici nu își propune să stabilească singur acest lucru: este prima etapă a concursului, urmată de alte probe. Verifică niște abilități de bază, peste care se construiesc competențele manageriale. Cum spunea cineva, logica, capacitatea de analiză și raționamentul nu sunt ornamente inutile, ci instrumente de bază. Acestea se reflectă în aproape tot ceea ce faci. Iar experiența într-o funcție nu te scutește de evaluare”, mai scrie prof. Cătălina Tatiana Ciobanu Gilyen.
Fotoliul de director este o opțiune, nu o moștenire pe viață: „Erau suficiente 12 răspunsuri din 20!”
Mesajul se încheie cu un apel la realism și asumare într-un sistem public sufocat de multe ori de numiri politice sau pretenții de inamovibilitate. Pentru a merge mai departe în concurs, candidații trebuiau să nimerească puțin peste jumătate din întrebări.
„Poate că, dacă selecția pentru toate funcțiile de conducere s-ar face prin concursuri serioase, cu criterii clare și relevante pentru responsabilitățile postului, instituțiile noastre ar arăta altfel. De undeva trebuia să începem. Până la urmă, candidatura la o funcție de director este o alegere, nu o obligație. E necesar să îți dorești, dar nu suficient. Funcția de conducere nu este un drept câștigat, iar activitatea la catedră nu este un eșec. Autoritatea unei funcții îți permite să le ceri altora. Exemplul personal îți dă credibilitatea să o faci. Iar un lider ar trebui să le aibă pe amândouă. Și încă ceva: pentru promovare nu erau necesare 20 de răspunsuri corecte din 20. Erau suficiente 12. Aceasta este părerea mea. Acum puteți arunca cu roșii”, conchide prof. Cătălina Tatiana Ciobanu Gilyen.