O schimbare de paradigmă încearcă să rupă învățământul românesc de vechiul model bazat pe memorare mecanică și teorie sterilă. Mii de elevi și profesori intră într-o nouă etapă educațională odată cu extinderea programului QX, un cadru pedagogic creat să transforme cunoștințele din cărți în abilități utile pentru viața de zi cu zi. În fața rezultatelor slabe obținute constant la nivel internațional, soluția nu mai vine din teorii abstracte, vine din măsuri de aplicare practică în orarul fiecărei clase.
Profesorul universitar Daniel David pune pe masă mecanismele acestei transformări și demonstrează că succesul la viitoarele evaluări internaționale depinde exclusiv de modul în care profesorii folosesc un sfert din fiecare oră de curs pentru a rezolva probleme concrete din lumea reală.
Nucleul conceptual al reformelor îl constituie programul QX, o abordare pedagogică unde litera „Q” vine de la întrebări (questions), iar „X” desemnează necunoscutele (unknowns) din societatea actuală. Scopul declarat este formarea tinerilor capabili să navigheze într-o lume dominată de viteză și imprevizibil.
Măsura de bază, reglementată oficial în ciclurile primar, gimnazial și liceal, prevede alocarea a 25% din timpul fiecărei materii pentru utilizarea competențelor în viața de zi cu zi. Trecerea de la cunoașterea declarativă la cea funcțională reprezintă cheia acestei viziuni.
Daniel David explică la DC Edu, o emisiune moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan și difuzată pe Părinți și Pitici și DC News, de ce simpla acumulare de competențe izolate rămâne ineficientă dacă nu este racordată la filozofia PISA.
„Focalizarea pe competențe nu înseamnă neapărat paradigma PISA, că tu poți să ai competențe, adică cunoștințe declarative, procedurale, și ești foarte bun în a rezolva probleme matematice în context matematic sau să rezolvi probleme de gramatică sau de comunicare. PISA înseamnă cu totul altceva: că tu te confrunți cu diverse situații de viață, poți să modelezi acele situații de viață în competențele tale de matematică, de fizică, de chimie, de gramatică, de limbă, de comunicare, găsești soluțiile odată ce ai aceste modele și această înțelegere și întorci soluțiile la viața cotidiană”, explică fostul ministru al Educației.
„Eu am luat-o serios și am început s-o introduc prima dată și am reglementat acest lucru în zona de predare-învățare: avem reglementarea prin care 25% din timpul alocat fiecărei discipline la nivelul învățământului gimnazial, am făcut asta și pentru liceu și pentru primar. Trebuie să fie alocat acest procent nu doar pentru remediere, consolidare sau performanță, așa cum am gândit și cum s-a sugerat până în 2025, ci eu am spus foarte clar: pentru utilizarea acelor competențe în viața cotidiană”, adaugă Daniel David. „Dacă faci în acel timp pe care l-am alocat de 25% pentru fiecare disciplină acest lucru în cadrul fiecărei discipline, cel puțin în zona asta de testare PISA, în 2029 lucrurile pot să arate mult, mult mai bine”.
Până la aplicarea acestei strategii, copiii din România descopereau formatul PISA abia la 15 ani, în băncile liceului, fără un exercițiu prealabil în anii de gimnaziu sau primar. Acest decalaj metodologic crea un adevărat blocaj psihologic la testările internaționale.
Pentru a corecta această ruptură, evaluările naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au preluat itemi concepuți pe modelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), astfel încât elevii să se familiarizeze din timp cu cerințele logice:
„În același timp, dacă nu evaluezi în logică PISA, copiii rămân șocați când sunt expuși în clasa a IX-a, unii într-a VIII-a, alții într-a X-a, la teste PISA pe care ei nu le-au dat în școală. De aceea, pentru prima dată în acest an, testările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au inclus și itemi gândiți într-o filozofie, într-o paradigmă PISA. Dacă folosim sau dacă aplicăm aceste două lucruri fundamentale pe care le-am introduse, unul în predare-învățare, unul în modul în care facem testările/evaluările naționale, eu am spus că pot să garantez că în 2029, când avem următorul ciclu PISA, performanța noastră va fi mult mai bună.
Testările sau evaluările naționale au rămas în aceeași structură... Școlile au pornit în paradigma QX. Altfel spus, avem acel 25% din predare în logica pe care v-am descris-o”, spune Daniel David.
Inegalitatea socioeconomică din România se vede cel mai dur în diferențele dintre școlile din marile orașe și cele din mediul rural. Lipsa profesorilor titulari în localitățile izolate condamnă generații întregi la un start inegal în viață.
Reforma propune conectarea directă a claselor din zone defavorizate cu profesorii de elită din București, Cluj-Napoca sau Iași, prin infrastructura digitală achiziționată prin PNRR. Profesorul din comunitatea locală nu mai este forțat să predea discipline pentru care nu are specializarea necesară, ci devine un sprijin direct pentru teme și activitatea la clasă.
Daniel David detaliază modul în care tehnologia scurtează distanța dintre sat și oraș: „Testarea PISA mai arată ceva: arată că este o discrepanță foarte mare între performanța copiilor care sunt avantajați socioeconomic în comparație cu performanța copiilor care sunt dezavantajați... La noi această discrepanță se suprapune de multe ori pe diferența rural-urbană.
Un lucru foarte important pentru a ataca această discrepanță pe care l-am reglementat anul trecut este următorul: școlile care au performanțe scăzute trebuie să intre într-un parteneriat de tip mentor/mentorat cu școlile care au o performanță mai bună, astfel încât și copiii din zonele rurale, din zonele în care nu avem profesori calificați, să poată să aibă acces la cei mai buni profesori, nu știu, de matematică de exemplu, din București sau din Cluj-Napoca.
Pentru că avem dotările PNRR, avem tablă inteligentă, conexiuni online și multe cursuri ar putea să fie oferite într-o variantă online. Iar profesorii care n-au neapărat calificările în acele zone, în vârful munților Apuseni, să se focalizeze pe modul în care se fac temele, modul în care copiii interacționează și participă la ore în cadrul școlii și așa mai departe. Vedeți, este un mecanism prin care am încercat să dăm o șansă mai mare celor care se află în aceste medii defavorizate”.
Unirea celor trei direcții, sfertul de oră aplicativ, testările adaptate devreme și parteneriatele digitale între școli, creează baza pentru ca elevii români să scape de ultimele locuri din clasamentele internaționale.
Orice abatere de la traseul asumat prin reglementări riscă să șteargă eforturile depuse până acum.
„Un mecanism care, cuplat cu celelalte două pe care vi le-am descris (de predare-învățare și de evaluare), dacă le implementăm sistematic, putem să ne așteptăm la rezultate mai bune în 2029.
„Am avut un dram de îndoială, dar sper că este ceva trecător, fiindcă am văzut unele reacții din partea ministerului după ce au apărut rezultatele PISA 2025, care au încercat să caute din nou tot felul de soluții, nevorbind de cele care sunt deja reglementate (repet: acel 25% din timpul pentru fiecare disciplină, evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a)... Dacă iarăși căutăm alte mecanisme, facem un pas în spate”, conchide Daniel David.
