Violet Affleck, fiica lui Ben Affleck și Jennifer Garner, a cerut măsuri concrete la sediul ONU pentru a proteja copiii afectați de Covid pe termen lung și pentru a preveni noi cazuri.
La doar 19 ani, Violet Affleck, studentă la prestigioasa Universitate Yale, a arătat o maturitate remarcabilă și cunoștințe solide în domeniul sănătății. Miercurea trecută, ea a susținut un discurs la Națiunile Unite în care a cerut protecție pentru copiii și adolescenții care se confruntă cu Covid persistent, purtând o mască K95.
Violet suferă de sindrom postviral persistent încă din 2019, ceea ce i-a oferit o perspectivă personală asupra efectelor secundare pe care o infecție virală le poate provoca. Până acum, discuțiile despre Covid pe termen lung s-au concentrat în special pe adulți, însă ea a atras atenția asupra copiilor și adolescenților afectați.
Spitalul Germans Trias i Pujol din Badalona, Barcelona, a deschis în 2020 o unitate pentru tratarea Covid-ului lung la copii, anul în care pandemia a schimbat viețile a milioane de oameni din întreaga lume. De atunci, spitalul a tratat peste 300 de pacienți, copii și adolescenți, atât din Catalonia, cât și din alte regiuni ale Spaniei.
SURSA FOTO: freepik.com @showtimeag
Hola.com a discutat cu Dr. María Méndez, șefa Departamentului de Pediatrie și coordonatoarea Unității Pediatrice COVID Lung, despre ce înseamnă această afecțiune pentru cei tineri.
Marea majoritate a copiilor afectați de Covid persistent sunt copii sănătoși, fără antecedente medicale semnificative.
Dr. María Méndez, medic pediatru, explică: „Tratăm copii care au început să prezinte simptome după prima infecție și care nu și-au revenit complet. Aceștia nu fuseseră vaccinați, deoarece la acel moment vaccinurile nu existau”.
Din fericire, unitatea nu a mai primit pacienți noi de ceva vreme, deoarece infecțiile recente cu coronavirus sunt mai ușoare. „Anterior, infecția putea fi gravă, acum se manifestă ca o simplă infecție respiratorie”.
Copiii care s-au confruntat cu primele infecții nu aveau nicio protecție anterioară împotriva coronavirusului. În majoritatea cazurilor, erau copii sănătoși care au dezvoltat totuși Covid persistent.
Definiția Covid-ului persistent s-a schimbat în ultimii cinci ani. În prezent, se consideră că boala persistă atunci când simptomele continuă după trei luni de la infectare.
Medicul pediatru explică: „Cel mai frecvent tipar este la copiii care anterior erau sănătoși și activi, care participau la multe activități fizice și extracurriculare. Aceștia ajung să fie foarte obosiți și nu mai pot desfășura activitățile zilnice. În plus, oboseala mentală este foarte frecventă”.
Alte simptome includ probleme de somn, dureri de cap severe care afectează concentrarea și, uneori, tahicardie sau dificultăți de respirație. Cele mai frecvente simptome rămân oboseala și ceața mentală.
SURSA FOTO: freepik.com @bialasiewicz
Studierea tiparelor pentru a identifica copiii cei mai vulnerabili nu a fost ușoară. Inițial, se credea că cei cu alergii sau afecțiuni preexistente ar fi mai predispuși la Covid persistent. Realitatea arată însă că „marea majoritate a copiilor afectați sunt sănătoși, fără antecedente medicale semnificative. Există copii cu alergii sau astm, dar incidența este similară cu populația generală, ceea ce înseamnă că nu putem defini un profil specific al copiilor mai susceptibili”, spune dr. Méndez.
S-a observat că în familiile în care alți membri au avut Covid persistent, copiii erau mai predispuși să dezvolte boala.
„Este foarte probabil să existe un factor ereditar sau o modalitate diferită de reacție la infecții, determinată genetic”, explică medicul. Covid-ul persistent apare mai frecvent la fete decât la băieți și este mai des întâlnit în adolescență, începând de la vârsta de 10-12 ani.
Deși acum suntem mai familiarizați cu Covid-ul pe termen lung, la început această afecțiune nu era discutată și înțeleasă. Familiile și copiii afectați s-au confruntat cu lipsa de înțelegere din partea celor din jur, ca și cum simptomele lor nu ar fi fost reale.
„La început, familiilor le-a fost greu să înțeleagă schimbarea prin care trecea copilul lor. De la un adolescent activ, care ieșea cu prietenii, făcea sport și participa la multe activități, acum îl vedeau stând pe canapea toată ziua. O mamă ne-a spus că a trecut de la a avea un adolescent la a avea un bunic acasă”, explică un specialist de la Spitalul Germans Trias i Pujol.
Această lipsă de înțelegere afectează și copiii: „Prima noastră sarcină a fost să le explicăm pacienților: «Aveți Covid persistent, nu inventați simptomele, nu mergeți la școală sau la antrenamente pentru că nu puteți, nu pentru că nu doriți». Mulți copii și părinți nu înțelegeau ce li se întâmplă”, adaugă specialistul.
Tratamentul Covid-ului persistent la copii necesită o echipă multidisciplinară și multă răbdare.
„Mesajul nostru pentru familii este că lucrurile se vor îmbunătăți, că trebuie să aibă răbdare. Nu este o boală obișnuită, dar recuperarea este posibilă, la fel ca după o pneumonie sau o fractură osoasă”, spune dr. Méndez.
Jumătate dintre pacienții unității s-au recuperat în decurs de un an, iar cealaltă jumătate a avut nevoie de mai mult timp. Majoritatea copiilor nu prezintă efecte secundare pe termen lung, deși este imposibil de știut cum ar fi evoluat dezvoltarea lor fără Covid persistent. Dr. Méndez rămâne optimistă și consideră că recuperarea completă este posibilă în majoritatea cazurilor.
Adolescenții afectați trec de la activități obișnuite la perioade prelungite de repaus, asemănătoare cu cele ale bunicilor.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Tratamentul se adaptează simptomelor fiecărui copil. De obicei, include un program de reabilitare fizică și mentală.
„Copiii obosiți pot face foarte puțină activitate, așa că exercițiile sunt introduse treptat, pentru a crește toleranța. Dacă exercițiile sunt prea intense, provoacă epuizare, iar a doua zi copilul nu poate face nimic”, explică Dr. Méndez.
Programul include și reabilitare neurocognitivă pentru recuperarea vitezei de procesare și a memoriei. Sunt implicați și alți specialiști, în funcție de simptome: probleme digestive, dureri de cap sau alte manifestări asociate.
Recuperarea emoțională a copiilor și adolescenților cu Covid persistent poate dura mai mult sau mai puțin, în funcție de experiențele și caracteristicile fiecăruia.
Dr. María Méndez subliniază: „Covid-ul pe termen lung afectează copiii și adolescenții mult mai puternic decât adulții. Adulții pot alege să nu muncească, dar un copil în dezvoltare care nu merge la școală sau nu participă la activități extracurriculare, fie ele sportive, recreative sau academice, resimte un impact uriaș asupra dezvoltării și bunăstării emoționale”.
Mulți copii trebuie să renunțe temporar la școală din cauza oboselii fizice și mentale.
„Unii ar putea merge la școală dacă orarele ar fi adaptate. Copiii spun: «Când mă trezesc, am energie și pot merge la școală, dar după a doua oră nu mai înțeleg nimic, mă concentrez greu și mă simt epuizat». În școlile sensibile la această problemă, programul a fost ajustat treptat: mai întâi două ore, apoi trei sau patru, astfel încât copilul să nu piardă complet contactul cu școala. Alteori, adaptarea nu a fost posibilă, iar unii copii au lipsit luni întregi”, mai spune medicul.
Dr. Méndez recomandă implicarea tuturor factorilor: familie, școală și mediu social, pentru a reduce impactul Covid-ului pe termen lung.
Ea transmite un mesaj de speranță familiilor: „Majoritatea pacienților își recuperează complet funcțiile normale. Trebuie să avem răbdare, să insistăm asupra reabilitării, să încurajăm revenirea la școală chiar și parțial și să restabilim treptat activitatea fizică”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
