„Du-te la colț!” este o practică în care copilul este izolat și lăsat singur pentru a se calma. Este adesea considerată o strategie educațională simplă și ușor de aplicat. Cu toate acestea, este important să ne oprim și să reflectăm asupra impactului pe care această metodă îl poate avea asupra copiilor noștri.
Deși este adesea utilizată ca o modalitate de a permite părinților să se relaxeze și să se distanțeze de situațiile stresante, „colțul de gândire” nu are în mod necesar efectele pozitive pe care mulți părinți speră să le aibă. De fapt, utilizarea corectă a „colțului de gândire” implică ghidarea și sprijinul constant al copilului în gestionarea emoțiilor sale, și nu abandonarea lui la propriile gânduri.
Această metodă, care este utilizată și în grădinițe sau în școli, presupune izolarea copilului și așezarea sa pe un scaun într-un colț, în speranța că se va calma și își va schimba comportamentul. Cu toate acestea, cercetările arată că această practică nu este eficientă în promovarea înțelegerii profunde a ceea ce s-a întâmplat sau în dezvoltarea abilităților de reglare a emoțiilor.
Mai mult decât atât, „colțul de gândire” poate fi perceput de copii ca o pedeapsă suplimentară impusă de adulți, fără a-i ajuta cu adevărat să înțeleagă sau să rezolve problema din spatele comportamentului lor. Această metodă nu are nicio legătură cu parentingul pozitiv, în care respectul, empatia și comunicarea deschisă formează baza principală.
SURSA FOTO: freepik.com
Utilizarea colțului de gândire ca strategie educațională poate avea consecințe negative asupra copiilor noștri. Această practică presupune izolarea copilului și lăsarea lui singur să reflecte asupra comportamentului său, fără nicio ghidare sau suport din partea adulților. Acest lucru poate duce la următoarele consecințe:
Copilul crede că este rău, că ceea ce a făcut este greșit, că nu este demn de a fi iubit și de aceea este exilat din situație. Cel mai rău dintre toate, dacă i se spune că este rău sau chiar crede că este rău, își va da o etichetă care este foarte greu de îndepărtat mai târziu.
Când este trimis în colțul gândirii, în niciun moment nu este învățat să-și identifice sau să-și numească emoțiile. Nici nu învață cum emoțiile vor să-i spună că ceva nu este în regulă și că este important să caute soluții pentru a fi mai bune. Copiii mici nu știu să rezolve singuri aceste situații, așa că este esențial să-i ghidăm în căutarea soluțiilor pentru un echilibru emoțional mai bun.
Când un copil stă pe scaunul de gândire, simte că nu este important și că emoțiile sale nu ar trebui să existe. Acest lucru îl face să se simtă abandonat emoțional, ceva care îi va afecta serios stima de sine și crede că ar fi chiar mai bine să nu mai simtă.
Daca copilul se simte izolat, data viitoare își poate suprima emoțiile. Va crede că emoțiile cele mai intense sau mai puțin plăcute sunt inacceptabile și că nu merită să fie respectate sau iubite. Astfel, va învăța să se despartă de ceea ce simte și va crede că nu este demn de iubirea nimănui. Chiar și exploziile de furie vor fi din ce în ce mai mari. Din acest motiv, o atitudine înțelegătoare este fundamentală pentru creșterea copiilor.
SURSA FOTO: freepik.com
Atunci când te confrunți cu un comportament nedorit al copilului, este important să reacționezi într-un mod calm și empatic, bazat pe dragoste și respect. Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să gestionezi situația:
Menține-ți calmul: Începe prin a-ți regla respirația și a te calma. Numără până la 10 sau chiar 100, dacă este necesar, pentru a-ți recăpăta starea de liniște interioară. Acest lucru îți va permite să abordezi situația cu un cadru mental clar și să nu reacționezi impulsiv.
Oferă sprijin emoțional: Copilul are nevoie de sprijinul și îndrumarea ta în momentele dificile. Fii alături de el, ascultă-l și încurajează-l să-și exprime emoțiile. Arată-i că îl înțelegi și că îți pasă de ceea ce simte. Acest sprijin emoțional îl va ajuta să învețe să gestioneze mai bine emoțiile și comportamentul în viitor.
Căutați împreună soluții: În loc să impui soluții sau pedepse, implică copilul în găsirea unei soluții potrivite. Ascultă-l și respectă-i ideile și perspectivele. Lucrați împreună pentru a identifica alternative și strategii constructive care să îl ajute să își schimbe comportamentul. Acest proces îl va învăța pe copil să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale și să găsească soluții într-un mod autonom.
Este important să-ți amintești că educarea copilului se bazează pe dragoste, înțelegere și comunicare. Prin abordarea unui comportament rău într-un mod calm și empatic, vei putea construi o relație mai puternică și mai sănătoasă cu copilul tău, ajutându-l să învețe să gestioneze emoțiile și comportamentul în mod constructiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil