Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș se alătură și ea cadrelor didactice care critică noua programă școlară propusă de Ministerul Educației, pentru clasa a IX-a, fiind de părere că a-l „rupe” pe Eminescu de Junimea nu este deloc bine.
Profesoara spune că există greșeli didactice, în primul rând cu ruperea” lui Mihai Eminescu de Junimea, consecința fiind faptul că elevii nu vor înțelege cu adevărat textele literare.
Practic, elevii studiează curentul literar Junimea în clasa a IX-a, iar pe poetul național îl studiază în clasa a X-a.
Invitata lui Sorin Ivan spune că programa ar trebui regândită și ar fi fost important să avem o imagine de ansamblu, cum va arăta programa și pentru următorii ani.
„Programa se declară pentru formarea gândirii critice, dar este mai greu să-mi exersez gândirea critică pe un text la care nu înțeleg cuvinte. Voi petrece, eu, ca profesor, mai multă vreme zăbovind la partea strict denotativă. Dacă nu înțeleg cuvintele, nu pot să ajung la mecanismele mai complexe de textualizare și de înțelegere ș.a.m.d.
Eu nu spun că nu trebuie, eu spun trebuie să alegem bine momentul când introducem aceste chestiuni.
Aș mai zice ceva, cramponarea, mi se pare că ei s-au cramponat puțin prea mult de criteriul diacronic. Cramponarea duce și la niște segmentări discutabile, pentru că nu ne-a intrat Eminescu-n clasa a IX-a, îl rupem de Junimea și de contextul literar și-l aruncăm în clasa a X-a. Păi, didactic vorbind, nu e bine deloc! Pentru că ei oricum uită repede! De la un an la altul îl faci pe Eminescu, iar în anul următor nu mai știu ce au studiat despre Junimea în anul precedent.
Eu în momentul în care fac o programă, bun, merg cronologic, și văd că la un moment dat că nu-mi intră Eminescu, sigur s-au mai și redus ore la română.
Înseamnă că ceva n-am așezat bine, dacă nu-mi intră cum trebuie Eminescu, rup Junimea și-l arunc pe Eminescu în partea cealaltă.
Undeva m-am cramponat la niște lucruri. Poate că era mai bine să stau un semestru și să fac niște lucruri introductive, în care să-i pun niște instrumente în mână de tehnică a lecturii și recapitulări ale unor noțiuni de limbă pe care le-a făcut în gimnaziu și să înțeleagă felul în care le poate corela cu textul literar și nonliterar.
Și, poate, să încep istoria literaturii pe criteriul cronologic sau combinat cu ceva tematic sau structural.
Și atunci nu mai rupeam. Sigur, ni se va spune, nu ne mai încăpea după aceea, atâta literatură cronologic în a X-a, a XI-a etc… Faptul că nu avem decât clasa a IX-a și nu avem tabloul general nici la literatură, nici la limba, este neobișnuit. Ar fi trebuit să avem măcar o schiță de ceea ce se vrea în următoarele clase, chiar dacă nu era terminată. Stilul aceste de a lucra, pompieristic, și aici nu este un reproș adus grupului de lucru, ci instituțiilor românești. Care așa lucrează, pompieristic, din păcate, repede, să se facă programa foarte repede. Nu e bine”, explică Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș, în cadrul emisiunii de la DC EDU.
CITEȘTE ȘI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
