Dacă în anii precedenți decizia privind viitorul profesional și alegerea facultății deveneau stringente abia în clasa a XI-a sau chiar la începutul clasei a XII-a, studiile recente arată o coborâre alarmantă a acestei presiuni la nivelul clasei a X-a. Adolescenții de doar 15-16 ani sunt somați din toate părțile – familie, profesori, societate – să își stabilească definitiv traseul de viață.
În cadrul colegiului în care își desfășoară activitatea, Diana Ioaneș a realizat o evaluare și a analizat fișele de nevoi și emoții pentru un număr uriaș de tineri:
„Ce am mai observat: presiunea de a-și alege facultatea... Ce găsisem în fișele acelor copii pe care îi evaluasem – 1096 de copii câți avem la colegiul la care sunt, clasa a X-a – găseam repetitiv... teama că ’încă nu am decis viitorul meu profesional’, ’nu am ales cariera’”.
Această descoperire indică faptul că elevii resimt o anxietate legată de timp și consideră în mod eronat că dacă nu și-au stabilit clar opțiunile profesionale în clasa a X-a, au rămas deja în urmă:
„El într-a zecea simțea că e puțin tardiv, că el nu a fixat spre ce facultate se duce și ’trebuie să decid orientarea profesională, spre ce mă duc’... Pe mine m-a surprins: foarte des în răspunsurile elevilor de clasa a X-a era nevoia, presiunea de a decide viitorul, de a decide cariera, că ’nu am ales încă, nu știu, nu sunt hotărât’”.
Limitele biologice ale deciziei: Creierul adolescent și materiile neparcurse
Forțarea unei alegeri de carieră la o vârstă atât de fragedă se lovește de două obstacole majore: unul de natură neurobiologică (creierul adolescent este încă în plină dezvoltare și restructurare) și unul de natură pur academică. Elevii sunt puși în situația de a alege sau de a exclude domenii profesionale fără ca măcar să fi interacționat vreodată cu disciplinele teoretice care stau la baza acelor meserii:
„Păi nici nu e suficient dezvoltat copilul, adolescentul... Unele materii nici măcar nu le-ai făcut în clasa a X-a! Economia se face într-a XI-a, sociologia se face într-a XI-a. Psihologia – o meserie care e foarte căutată astăzi – se face în clasa a X-a. Deci tu încă nu ai făcut anumite discipline încât să cunoști ce ți-ar plăcea, ce nu ți-ar plăcea”, a spus Diana Ioaneș la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Fără un contact minim cu aceste științe sociale sau umane, opțiunile exprimate de elevi în clasa a X-a sunt adesea simple reacții la trendurile din social media sau dorințe inoculate de părinți, lipsite de un fundament real de autocunoaștere.
Maturizarea bruscă între clase: „În a X-a sunt mici, în a XI-a sunt foarte mari”
Profesorii cu experiență la catedră observă un fenomen extrem de interesant legat de ritmul de dezvoltare a elevilor de liceu. Există praguri de vârstă unde transformările fizice și psihice se produc într-un ritm accelerat, aproape de la o lună la alta. Diana Ioaneș descrie această dinamică a vârstelor:
„Noi, profesorii, vedem o maturizare între... așa cum vedem între clasa a V-a și a VI-a, vedem între a X-a și a XI-a. Deci elevii până... într-a X-a sunt mici, și într-a XI-a sunt brusc foarte mari”.
Din acest motiv, forțarea în clasa a X-a pentru începerea meditațiilor intensive și stabilirea profilului de Bacalaureat este total neadecvat. Un elev aflat în clasa a X-a nu dispune de aceeași claritate și maturitate emoțională pe care o va dobândi un an mai târziu, când procesul de structurare a personalității va fi mult mai avansat.
Școala generală ca teritoriu al extremelor: Dinamica claselor a VI-a și a VIII-a
Această evoluție în salturi nu este specifică doar liceului. Ea se manifestă vizibil și în ciclul gimnazial, acolo unde clasa a VI-a și clasa a VIII-a reprezintă puncte de maximă vulnerabilitate comportamentală și socială. Diana Ioaneș analizează mutațiile din gimnaziu și provocările cu care se confruntă părinții depășiți de situație:
„Elevii în clasa a V-a, a VI-a sunt mici, iar într-a VIII-a... păi niciodată nu mai ești în viață atât de mare cum ai fost în clasa a VIII-a! Atunci începe, atunci e maximum de bullying, atunci e ne apucăm de fumat, atunci încercăm orice... Părinții sunt depășiți”.
Mai mult, psihologul constată că vârsta de debut a acestor comportamente de revoltă și rebeliune tinde să coboare tot mai jos în structura claselor:
„Deși și aici observăm un pic... începe într-a VI-a. Adică înainte era clasa a VIII-a – erai cel mai mare, nu mai aveai ce să înveți, le știai pe toate, părinții nu înțelegeau nimic. Ei, acum e parcă o ușoară tendință să înceapă din clasa a VI-a ideea că nu mai ai ce să înveți și apar conflictele în familie: ’Hai, că nu mai e ca pe vremea voastră, nu înțelegeți nimic!’”.
În fața acestei crize precoce de autoritate, soluția nu este combaterea agresivă a adolescentului, ci apelul la specialiști și utilizarea consilierii vocaționale ca instrument de canalizare a energiei lor de revoltă spre scopuri constructive de dezvoltare personală.
URMĂREȘTE EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI - EPISODUL CU PSIHOLOGUL ȘI PSIHOTERAPEUTUL DIANA IOANEȘ - INTEGRAL: