EXCLUSIV Calvarul elevilor forțați de părinți să urmeze Mate-Info: Orientarea vocațională previne eșecul la Bacalaureat, spune Diana Ioaneș

În peisajul educațional românesc, orientarea profesională este adesea dominată de idei preconcepute și formule rigide transmise din generație în generație de către părinți. Cel mai des întâlnit clișeu este cel legat de superioritatea absolută a profilului real. Psihologul și psihoterapeutul Diana Ioaneș explică la Părinți Prezenți, o emisiune marca PărințișiPitici.ro, de unde provine această presiune și cum se traduce ea în alegeri greșite pentru viitorul copiilor:

„Avem câteva fraze clișeu... `Realul oferă multe perspective în viață`. Da, dacă ai aptitudini pentru real! (...) Fraza ’realul oferă multe perspective în viață’ oferă și perspective negative dacă ești la specializarea nepotrivită, și atunci îți oferă încă patru ani de meditații, încă patru ani care, în loc să fie ani minunați de liceu, sunt ani de chin și suferință”.

Această obsesie pentru real îi determină pe mulți părinți să ignore cu desăvârșire aptitudinile naturale ale copiilor lor, orientându-i orbește către profilul de Matematică-Informatică.

CITEȘTE ȘI: „Adulții ar ceda sub această presiune!” Psihologul Diana Ioaneș, avertisment pentru părinți: „Copiii nu sunt atât de iresponsabili”

Șocul matematicii de liceu și refuzul testării vocaționale

Unul dintre cele mai mari șocuri resimțite de elevii care intră la liceu, în special în unitățile de elită, este legat de complexitatea materiilor de profil. Deși în gimnaziu se puteau descurca onorabil, matematica de liceu are un nivel de abstractizare complet diferit:

„Le spun mereu: Atenție, copiii, matematica de liceu nu mai are legătură cu matematica de gimnaziu. Nu mai e aceeași matematică, se va complica, va deveni tot mai abstractă!”

Tragedia este că mulți elevi ajung în această capcană deși aveau la dispoziție instrumente gratuite de orientare în carieră chiar în cadrul școlii. Cu toate acestea, un procent uluitor dintre aceștia refuză testarea din cauza unei false certitudini sau a presiunii de a nu-și dezamăgi părinții care le-au trasat deja cariera (de exemplu, dorința de a deveni medici sau ingineri):

„Aproape 40% dintre elevii de clasa a X-a a colegiului în care activez nu au fost interesați să facă gratuit testul de orientare în carieră. (...) Ne trezim în clasa a IX-a cu copii plângând în cabinet, cu părinți plângând în cabinet că nu se mai poate, că nu mai pot. Copilul fusese la noi în liceu... Deschid calculatorul... văd câteva sute de copii într-un an... Zic: ’Ai făcut testul?’. ’Nu l-am făcut’. El fiind la noi în liceu. ’Dar de ce nu l-ai făcut?’. ’Pentru că eram sigură că vreau Mate-Info’. Unii părinți fac (alegerea) ca să nu fie deturnați, adică ei au alegerea făcută”.

Cum funcționează testarea vocațională 

Pentru a evita astfel de drame școlare, Diana Ioaneș utilizează în cabinetul de consiliere un instrument de evaluare recunoscut la nivel internațional, disponibil gratuit pentru elevi pe platforma AMN: testul Tool Kit, preluat de la olandezi. Acest test complex durează o oră și jumătate și măsoară trei dimensiuni importante care se combină la final pentru a genera profilul de compatibilitate al elevului:

Tipurile de inteligență ale elevului: Sunt evaluate inteligența lingvistică, matematică, logică, raționamentul abstract și inteligența vizual-spațială. Această secțiune este cronometrată riguros (întrebarea dispare automat dacă nu se răspunde într-un timp dat), eliminând posibilitatea ca elevul să mintă sau să trișeze.

Personalitatea elevului: Chestionarul determină trăsăturile dominante de caracter și comportament ale adolescentului.

Interesele profesionale: Se măsoară atractivitatea pentru o listă extinsă de activități practice și teoretice.

Rezultatele se corelează pe o scală cromatică extrem de sugestivă (roșu, galben și verde) pentru diverse domenii de activitate (tehnic, economic, marketing, management, educație, psihologie, sănătate):

„Ele pot apărea pe o scală. Roșu-roșu înseamnă nepotrivire totală. Roșu ca tip de inteligență, roșu ca ce vrea copilul – adică nici copilul nu vrea, nici nu poate face specializarea respectivă. Galben: o potrivire aproximativă. Și verde: verde înseamnă că e și apt și vrea copilul”, explică Diana Ioaneș.

Atunci când un elev forțat la Mate-Info deschide rezultatele testului și observă că pe domeniul tehnic și pe profilul de real are culoarea roșie, înțelege științific sursa suferinței sale zilnice.

Capcana transferului imposibil: Când notele mici blochează salvarea

Cea mai dureroasă realitate pentru un elev de la Mate-Info care realizează în clasa a IX-a sau a X-a că profilul i se potrivește de fapt pe zona umanistă este că, în liceele de top, transferul este adesea blocat din punct de vedere birocratic:

„Ghinionul e că în momentul în care tu faci Mate-Info, notele tale sunt extrem de mici și una dintre condițiile transferului este să ai o medie echivalentă cu media ultimului din clasa în care te transferi. Păi, la uman, la liceul nostru, e 9.50 ultima medie. Deci, tu trebuie să vii cu o medie peste nouă. Tu nu te descurci nici la matematică, nici la informatică, nici fizică, nici chimie, și vii cu note de cinci și de șase, la unele ești în pragul corigenței... Deci cumva pierzi și șansa transferului”, explică psihologul.

Consecințele acestei blocări sunt devastatoare pe termen lung:

Pierderi financiare masive: Părinții cheltuiesc sume uriașe pe meditații inutile doar pentru ca elevul să poată promova clasa.

Distrugerea stimei de sine: Elevul se compară cu colegii care excelează și ajunge să creadă că este incapabil: „crezi că ești prost, scade încrederea în sine, ți se deteriorează imaginea de sine, crezi că e cu tine ceva în neregulă”, spune Diana Ioaneș.

Probleme severe de sănătate mintală: Riscurile de a dezvolta anxietate sau depresie clinică cresc exponențial.

Riscul blocajului la Bacalaureat: Părinții acceptă adesea realitatea abia în clasa a XI-a sau a XII-a, panicați de ideea că elevul va pica examenul greu de matematică de la profilul real. Psihologul Diana Ioaneș întreabă retoric: „Întrebarea e de ce a trebuit să treacă prin toată povestea asta, acum când avem atâția specialiști în România în psihologie și avem servicii gratuite în școală? De ce nu apelăm la ele?”

URMĂREȘTE EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI - EPISODUL CU PSIHOLOGUL ȘI PSIHOTERAPEUTUL DIANA IOANEȘ - INTEGRAL: