Potrivit acestuia, cele mai importante aspecte pentru buna funcționare a educației sunt următoarele: resursele umane, curriculum, formarea profesorilor și metodologia.
„Primul lucru pe care l-aș menționa este legat de resursele umane. Trebuie să avem oameni care lucrează în învățământ pe orice din niveluri de arie curriculară si de vârstă, pregătiți să se confrunte cu curriculumul nou, cu oameni tineri noi, care trebuie să recunoaștem anumite calități care nu mai sunt calități.
Ei au răbdare, dar sunt puțin grăbiți. Se plictisesc repede. Profesorul vine cu o lecție deja cunoscută și nu a reflectat acasă pentru schimbări posibile”, a spus Prof. univ. dr. emerit Neacșu, în cadrul emisiunii DC EDU.
„Pentru că acționează mulți în baza rutinei, a inerției”, a completat Sorin Ivan.
„Orice rutină are și trucuri. Lucrurile care se pot schimba în cazul unui algoritm. E, acolo este jocul creației. Ține și de demnitatea profesiei. Și altfel este cum simți clasă când ea este plictisită nu mai începi să strigi catalogul cum se strigă odată. Resurse umane și numeric și de calitate. Un echilibru al standardelor valorice.
Când un profesor se diferențiază în sens negativ de colegul lui în fața unei viclenii comportamentale nu este un lucru bun. Trebuie să fim relativ unitari față de promoție. Al doilea lucru ar fi legat de curriculum. Dau un exemplu, cu educația digitală unde literațiile trebuie să fie schimbate. Aștept noile literații legate de educația digitală unde sunt diferite. Matematica se poate face diferit și am să dau un exemplu care vine cu o formulă simplă. Dacă v-aș întreba 6x3 la clasa a doua, egal cu 3x6?
O provocare. O asemenea problemă s-a discuta la un fel de conferință internațională a profesorilor de matematică în SUA. Se demonstra, eu ca învățător, știu că unul este înmulțit și altul e înmulțitor. Ia gândiți-vă dacă 6x3 este egal cu 3x6. La nivel de rezultat, da. Dar sunt echivalente, nu egale. Trebuie ceva la nivelul formării profesorilor.
Am multe exemple care îmi pun în mișcare mintea legată și de metodologie și de mediul școlar, de management. Deci, resurse umane, curriculum, formarea profesorilor, metodologia de lucru, de evaluare, care nu e totuna. Creativitate, calitatea mediului școlar, managementul, cercetarea. Un lucru pe care l-aș recomanda și noului ministru, nu e calitatea mea să o fac, dar să încerce să lase lumea să mai și aibă inițiative de a pilota lucrurile inovative.
Noi vorbim de cercetare, inovare, dezvoltare. Nu o văd în învățământ. Și o valorizare a potențialului de cercetare a unor tineri sau oameni cu experiență. Am în vedere cei care sunt câștigători de olimpiade. Gândul m-a făcut să întreb un coleg ce fac cu cei care sunt la examenele de admitere? Ce face profesorul, care era un bun matematician, când are o rezolvare diferită de baremul lui la admitere la matematică. Și a spus: refacem drumul lui, ca el a gândit mai mult decât noi baremul. Dar trebuie să rezolvăm noi să vedem cum a gândit el, ca la noi se face un barem la fiecare eșantion de date, de itemi”, a explicat Ioan Neacșu.
„Deci, una e să gândești formal, rigid și obtuz, alta e să fii deschis în evaluare și să accepți metode surprinzătoare, ingenioase ale elevilor, care sunt foarte deștepți”, a spus Sorin Ivan.
„O altă temă care ar putea fi este incluziunea. Incluziunea înseamnă și ce-am vorbit noi, elevii cu o capacitate deosebită și elevii care au un potențial mai slab pe anumite componente.
Ce știu eu, ca la mine se plâng oamenii școlii, că părinții au o adversitate crescută pentru a introduce în clasă copii cu incluziune, cu probleme”, a conchis profesorul.
CITEȘTE ȘI
MATERIALUL INTEGRAL POATE FI URMĂRIT MAI JOS: