Părinți și Pitici Educație Sfârșitul temelor pentru acasă? Daniel David avertizează: Inteligența artificială schimbă regulile, ne întoarcem la examenul oral

Sfârșitul temelor pentru acasă? Daniel David avertizează: Inteligența artificială schimbă regulile, ne întoarcem la examenul oral

Sfârșitul temelor pentru acasă? Daniel David avertizează: Inteligența artificială schimbă regulile, ne întoarcem la examenul oral / FOTO: magnific.com @prostock-studio
Explozia inteligenței artificiale ar putea modifica școala tradițională și transformă temele pentru acasă într-o simplă amintire. Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, psihologul Daniel David, trage un semnal de alarmă: dacă folosim noile programe ca scurtătură pentru a nu mai gândi, ne confruntăm cu un pericol mortal pentru creierul uman și pentru creativitate. Soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci abandonarea referatelor scrise acasă și trecerea urgentă la examene orale, unde fiecare elev și student trebuie să își demonstreze competențele față în față cu profesorul.

Analiza rezultatelor internaționale PISA aduce un semnal: tehnologia clasică a tras școala în sus, însă apariția asistenților inteligenți a complicat ecuația. Profesorul universitar Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” și reputat psiholog, atrage atenția că aceste softuri noi nu au morală proprie. Valoarea lor depinde exclusiv de mâna care le folosește:

„Rezultatele PISA arată o concluzie mixtă în acest moment privind utilizarea inteligenței artificiale. Concluzia este pozitivă pentru tehnologie, dar pentru inteligența artificială concluzia este mixtă. Dar e și știm de ce este mixtă. Ca psiholog am spus de mai multe ori că inteligența artificială în sine este pur și simplu o tehnologie care nu este bună sau rea. Devine bună sau rea funcție de cum o folosim”, spune Daniel David la DC Edu, emisiune moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan și difuzată pe DC News și Părinți și Pitici.

Riscul real ca noile generații să își piardă inteligența și puterea de decizie

Linia de demarcație este subțire și are urmări asupra creierului. O scurtătură aleasă din lene sau lipsă de timp atrofiază acele rotițe mintale pe care specia umană le-a exersat mii de ani pentru a supraviețui. Când delegăm complet efortul către un algoritm, plătim un preț biologic.

„Dacă noi o folosim pentru a înlocui efortul cognitiv al subiectului uman, este un pericol mortal pentru specia noastră, pentru că într-adevăr ne afectează mintea umană, reduce funcțiile executive, capacitatea noastră de a crea și chiar ne afectează inteligența”, atrage atenția Daniel David.

Cealaltă fațetă a monedei aduce însă o putere fără precedent pentru cei dispuși să muncească. Dacă unealta devine un partener de dialog critic și un sprijin pentru cercetare aprofundată, limitele performanței sar în aer.

„Dacă însă o folosești pentru a accentua efortul cognitiv, atunci este o dezvoltare spectaculoasă care ne poate ajuta să fim mult mai eficienți în a rezolva probleme și a fi mult mai creativi”, spune fostul ministru.

De ce mor definitiv temele făcute acasă și referatele copiate

În fața unei tehnologii capabile să scrie eseuri sofisticate într-o clipită, modelul vechi de predare s-a prăbușit. Corectarea hârtiilor aduse de acasă este o iluzie și o pierdere de vreme pentru profesori, din moment ce nimeni nu mai poate garanta cine a stat în spatele frazelor. Daniel David cere o ruptură radicală de reflexele din trecut:

„Profesorii trebuie să renunțe să mai evalueze pur și simplu temele. Trebuie să renunțe la a da lucrări pentru acasă și a le corecta într-o manieră tradițională. (...) Această paradigmă trebuie să dispară”, susține Daniel David.

Răspunsul la această revoluție nu este interdicția naivă sau vânarea de vrăjitoare prin softuri anti-plagiat, ci întoarcerea la dialog. Nota nu se mai dă pe textul inert adus pe o foaie sau trimis pe e-mail, ci pe ceea ce a rămas cu adevărat în mintea tânărului după ce a închis calculatorul.

„Noi trebuie să ne reîntoarcem la evaluarea pe competențele care stau în spatele soluțiilor pe care le vedem în teme sau în reaction paper sau în proiecte”, susține fostul ministru.

Mecanismul devine transparent și taie orice urmă de trișat: studentul este liber să apeleze la tehnologie ca să își adune ideile, dar își apără lucrarea privindu-și evaluatorul în ochi.

„Adică eu n-am o problemă că ți-ai făcut proiectul cu inteligență artificială, dar nu-ți corectez proiectul: te chem în fața mea și avem un examen oral în care vreau să văd ce știi, vreau să văd că ai competențele pe baza cărora ți-ai făcut tema respectivă”, spune David.

Cum rămânem stăpâni pe propriile minți într-o lume dominată de algoritmi

Refuzul de a deschide porțile către inovație ar izola universitățile românești pe plan internațional și ar lăsa absolvenții nepregătiți pentru piața muncii de mâine. Tehnologia rămâne indispensabilă, dar secretul constă în păstrarea busolei umane: „În esență, inteligența artificială este o dezvoltare tehnologică spectaculoasă, nu poate lipsi din universități fiindcă pierdem avantaje competitive, dar depinde de noi s-o folosim bine”.

Mamă și jurnalist, Loredana oferă o voce echilibrată pentru toți părinții care vor să își înțeleagă mai bine copiii. Scrie despre parenting cu sensibilitatea unei mame și rigoarea unui jurnalist, din experiența reală, consultă specialiști, verifică informațiile și selectează doar ceea ce este cu adevărat util pentru familie.
Alte știri